Vicepreședintele Partidului Național Liberal (PNL), Alexandru MURARU, apără vehement intenția Guvernului de a lista companii de stat la bursă, respingând criticile venite din partea Partidului Social Democrat (PSD). MURARU susține că această măsură reprezintă o discuție despre „eficiență și responsabilitate”, și nu despre o presupusă „vânzare a țării”, așa cum au acuzat social-democrații. El a oferit argumente concrete, bazate pe exemple din alte țări, pentru a demonstra beneficiile listării la bursă prin pachete minoritare.
Listarea la bursă ca instrument de reformă
MURARU a subliniat că intenția Guvernului este văzută ca „un instrument de reformă, nu ca pe o ideologie”. El a menționat cele 22 de companii de stat identificate ca fiind „găuri negre” pentru bugetul de stat, afirmând că pentru o parte dintre acestea se ia în considerare listarea la bursă, prin pachete minoritare și pe baza unor studii de fezabilitate. Potrivit lui MURARU, aceasta este o discuție despre guvernanță, eficiență și responsabilitate, nu despre vânzarea activelor statului.
Vicepreședintele PNL a explicat că listarea nu înseamnă pierderea controlului asupra companiilor, ci dimpotrivă, introduce un regim mai strict de transparență și disciplină. „O companie listată este mai greu de căpușat, mai greu de ascuns în spatele unor raportări opace și mai greu de condus după criterii de partid”, a declarat MURARU. El a oferit exemple din Norvegia, unde compania petrolieră de stat Equinor este listată la bursă din 2001, statul rămânând acționarul principal cu 67% din acțiuni. De asemenea, a menționat Polonia, cu exemple precum PKO Bank Polski și PZU, listate la bursa din Varșovia, unde statul deține în continuare participații relevante.
Exemple concrete: hidroelectrica și cec bank
MURARU a precizat că statul poate câștiga mai mult din companiile listate prin pachete minoritare, menținând controlul. El a dat exemplul Hidroelectrica, deja listată la Bursa de Valori București din iulie 2023, unde statul român a rămas acționar majoritar cu 80,06%. În ciuda condițiilor hidrologice mai slabe, Hidroelectrica a raportat un profit net de 4,128 miliarde de lei pentru 2024 și a menținut angajamentul de a distribui dividende de cel puțin 90% din profitul net.
De asemenea, MURARU a vorbit despre CEC Bank, care a raportat un profit net de 668,2 milioane de lei la nivelul băncii și de 687,9 milioane de lei la nivelul grupului în 2024. El a subliniat că o eventuală listare minoritară ar putea crește valoarea băncii pentru stat, prin îmbunătățirea standardelor de guvernanță și acces suplimentar la finanțare.
Reacțiile din PSD și acuzații de „comunism”
MURARU a răspuns criticilor venite din PSD, afirmând că acestea au „copiat la virgulă” narativul extremiștilor de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). El a acuzat social-democrații că se opun transparenței, care este incompatibilă cu rețelele de „sinecuri” și cu managementul politic care a caracterizat multe companii de stat de-a lungul anilor. MURARU a subliniat că listarea la bursă împiedică ascunderea pierderilor și a contractelor dubioase. El a amintit că multe dintre companiile aflate în discuție au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete agregate de peste 1,12 miliarde de lei în ultimul an. Potrivit lui MURARU, majoritatea acestor companii sunt în portofoliul Ministerului Transporturilor, pe care îl consideră „controlat ani la rând de social-democrați”.
