Conform Digi24: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat pentru 20 august decizia definitivă în procesul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Miza procesului depășește 5 miliarde de lei, sumele provenind din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. În primă instanță, Curtea de Apel București a obligat Executivul să efectueze plățile, inclusiv prin rectificare bugetară.
Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ pe 5 mai. Hotărârea instanței de fond stipulează că Guvernul și Ministerul Finanțelor au obligația de a pune în aplicare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă. În caz contrar, acestea riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie.
ÎCCJ invocă încălcarea dreptului de proprietate și a autorității judecătorești
În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte a argumentat că neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive de peste un deceniu afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii. De asemenea, ÎCCJ acuză Guvernul că, prin refuzul de a plăti aceste sume, subminează principiul separării puterilor în stat și autoritatea hotărârilor judecătorești.
În timpul dezbaterilor, reprezentantul Guvernului a solicitat instanței sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. Executivul dorește ca CCR să clarifice dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi salariale peste limitele aprobate prin legea bugetului. De asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea instanței europene.
Conflict constituțional cu Înalta Curte, invocat de Guvern
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Premierul a susținut că instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice.
Bolojan a declarat că sarcina puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile existente, iar din perspectiva juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență constituțională. Au fost invocate prevederile Legii finanțelor publice și ale Codului administrativ, care stabilesc elaborarea bugetului, rectificările și alocarea sumelor din Fondul de rezervă ca atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.
Restanțe salariale din majorări retroactiv aplicate
În proiectul de buget transmis Parlamentului în martie, Ministerul Finanțelor a alocat aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Aceste fonduri erau destinate acoperirii drepturilor salariale restante rezultate din hotărâri judecătorești.
Restanțele provin din decizia din 2023 a Înaltei Curți și a Parchetului General de a majora cu 25% salariile judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la decizii judecătorești anterioare. Majorările vizează aplicarea retroactivă începând cu anul 2018. Guvernul a decis ulterior amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale.
Sursa: Digi24
