România a intrat oficial în era digitalizării în domeniul securității sociale, odată cu activarea platformei EESSI în țară, în cursul lunii decembrie 2020. Sistemul paneuropean, destinat schimbului electronic de informații între state membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, promite să revoluționeze modul în care instituțiile de asigurări sociale comunică și eficientizează serviciile destinate cetățenilor.
EESSI, o reformă majoră în comunicarea socială europeană
Implementarea EESSI în România a fost posibilă printr-un proiect finanțat din fonduri europene, denumit ESSIR, care a vizat interoperabilitatea europeană a instituțiilor sociale românești. Această infrastructură a fost construită cu sprijinul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, în colaborare cu alte organisme naționale precum Casa Națională de Pensii Publice, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Misiunea principală a acestei platforme este să elimine transmiterea documentelor pe hârtie între cele peste 10.000 de instituții competente din cele 32 de țări implicate, pentru o comunicare mult mai rapidă și sigură. Adugând valoare, cetățenii și companiile pot beneficia de servicii sociale mai eficiente, precum plata prestatiilor de îngrijire, pensii, ajutoare de deces, precum și de sprijin în cazul șomajului sau al accidentelor de muncă.
„Prin adoptarea EESSI, obligatorie pentru toate statele membre, se înlocuiește comunicarea pe suport hârtie între cele peste 10.000 de instituții competente din 32 de state membre UE și SEE, astfel încât cetățenii și companiile să beneficieze de servicii mai rapide în domeniul asigurărilor sociale,” explică oficialii.
De la hârtie la digitalizare completă: schimbări la orizont
De la începutul anului 2021, în România a fost dată oficial indicația ca toate formularele fizice să fie înlocuite complet cu fluxuri de date electronice, asigurând o fluidizare a proceselor administrative și o reducere semnificativă a birocrației. Construirea infrastructurii naționale, inclusiv conectivitatea cu sistemul european, a inclus proiectarea, dezvoltarea și testarea componentelor hardware și software, pentru ca fiecare instituție implicată să poată comunica în timp real.
În acest context, CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) a adjudecat un contract de 3,1 milioane de lei pentru serviciile de actualizare și mentenanță a sistemului EESSI-Ro, destinat asigurării funcționării fără întreruperi. Conform datelor oficiale, contractul pentru această suport tehnic, valabil pe o perioadă de 48 de luni, a fost semnat în februarie și urmări să asigure continuitatea sistemului.
Infrastructură, partajare și securitate în era digitală
Pentru a asigura funcționarea optimă, infrastructura a fost realizată prin utilizarea unui sistem redundat, menit să garanteze disponibilitatea 24/7 a platformei. Toate echipamentele sunt partajate între instituțiile participante, fiind astfel vulnerabile în cazul unei indisponibilități tehnice, fapt ce subliniază necesitatea unui management riguros al resurselor.
De asemenea, CNAS gestionează APRO03, punctul de acces pentru România în rețeaua EESSI, precum și platforma RINA, care monitorizează riscul de sănătate. Aceste sisteme permit fiecărei case de asigurări de sănătate să își îndeplinească atribuțiile în condiții de siguranță și eficiență, într-un mediu digital sigur.
Pe termen lung, proiectul ESSIR prevede și achiziții pentru servicii de mentenanță și suport tehnic, piese de schimb, licențe și dezvoltare personalizată, menite să asigure funcționarea optimă pe întreaga durată a acordului-cadru. Astfel, România își propune nu doar să modernizeze comunicarea în domeniul securității sociale, ci și să se integreze complet în platformele europene de gestionare a drepturilor sociale, deschizând calea pentru servicii mai rapide, mai sigure și mai accesibile pentru cetățeni.
Pe măsură ce sistemul EESSI devine tot mai consolidat și operațional, perspectivele indică o digitalizare completă a proceselor sociale în România, contribuind la creșterea transparentei și la reducerea birocratiei. În condițiile în care sistemul a fost deja testat în diverse state membre și se află în continuă dezvoltare, viitorul pare promițător pentru o administrație publică europeană mai eficientă și orientată spre cetățean.
Sursa: Economica
