Conform Mediafax: Echipajul misiunii CHAPEA 2, desfășurată de NASA, a împlinit un an de izolare într-un habitat experimental din Houston, Texas. Cei patru voluntari au început această experiență pe 19 octombrie 2025 și urmează să părăsească baza pe 31 octombrie 2026, după 378 de zile petrecute în condiții simulate ale unei misiuni pe Marte. Deși se află pe Pământ, în mediul controlat de cercetătorii de la Centrul Spațial Johnson, experimentul reproduce provocările pe care le-ar întâmpina exploratorii pe Planeta Roșie.
Viața într-un habitat simulat pe Marte
Habitatul, construit prin imprimare 3D, dispune de o suprafață de aproximativ 158 de metri pătrați. La interior, locuiește și lucrează o echipă formată din comandantul misiunii, Ross Elder, responsabila medicală, Ellen Ellis, responsabilul științific, Matthew Montgomery, și inginerul de zbor, James Spicer. Timp de un an, aceștia au urmat un program strict, conceput pentru a simula activitățile unei viitoare misiuni pe Marte.
Programul a inclus cultivarea de plante, gestionarea atentă a resurselor limitate și desfășurarea de activități extravehiculare simulate. Acestea din urmă presupun purtarea de echipamente speciale pe o suprafață amenajată special pentru a imita terenul marțian. Experimentul investighează în mod deosebit impactul izolării, al spațiului restrâns și al sarcinilor zilnice asupra sănătății fizice și psihologice, performanței și capacității de colaborare a membrilor echipajului.
Comunicarea cu Pământul: o provocare cu întârziere
Una dintre cele mai dificile aspecte ale experimentului este comunicarea cu exteriorul. Participanții au menținut legătura cu familiile prin e-mailuri, însă acestea au fost supuse unor întârzieri artificiale, menite să imite decalajele reale din comunicațiile dintre Pământ și Marte. Într-o misiune spațială reală, distanța considerabilă poate duce la întârzieri semnificative în schimbul de mesaje.
NASA testează scenarii cu întârzieri de până la 45 de minute pe sens. Scopul este de a înțelege cum pot lua astronauții decizii critice fără a primi instrucțiuni imediate de la centrul de control. Această autonomie este esențială, în special în situații medicale de urgență sau în timpul operațiunilor complexe, când echipajul trebuie să acționeze independent.
Obiectivele cercetătorilor NASA
Pe parcursul celor 378 de zile de izolare, specialiștii NASA au colectat o cantitate importantă de date. Acestea privesc sănătatea fizică și psihologică a participanților, obiceiurile alimentare, regimul de exerciții fizice și eficiența acestora în îndeplinirea sarcinilor. Cercetătorii analizează modul în care resursele limitate influențează capacitatea echipajului de a desfășura activități solicitante, inclusiv simulările de ieșiri pe suprafața marțiană.
Un alt obiectiv major al programului CHAPEA este dezvoltarea unor sisteme care să sprijine astronauții în luarea deciziilor autonome. Aceasta este o necesitate inerentă misiunilor spațiale pe distanțe mari, unde comunicarea în timp real cu Pământul nu este posibilă. Grace Douglas, coordonatoarea principală a programului CHAPEA, a exprimat mândria NASA față de angajamentul și realizările celor patru participanți, subliniind contribuția datelor obținute la pregătirea viitoarelor misiuni umane către Lună și Marte.
Pe 31 octombrie, cei patru voluntari vor ieși din baza experimentală, încheind astfel un an de izolare. Misiunea va fi urmată de o perioadă de evaluări medicale și psihologice amănunțite, precum și de discuții individuale cu participanții. Agenția spațială americană va transmite în direct momentul ieșirii echipajului din habitat.
Sursa: Mediafax
