Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri că datele Eurostat confirmă o scădere semnificativă a deficitului bugetar al României. Potrivit acestor date, deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Nazare a subliniat că această evoluție marchează „o etapă reală de corecție fiscal-bugetară și maturizare” pentru țara noastră.
Datele Ministerului de Finanțe arată că deficitul calculat conform metodologiei ESA s-a redus cu 1,4 puncte procentuale din PIB. Această performanță depășește așteptările pieței și ale instituțiilor financiare, care anticipau un deficit de 8,2% – 8,4% pentru anul 2025. Ministerul a menționat că rezultatul confirmă eficacitatea măsurilor de ajustare adoptate în a doua jumătate a anului trecut. De asemenea, acesta atestă revenirea României pe traiectoria fiscală agreată cu Comisia Europeană.
Reducerea deficitului, un semnal de credibilitate
Ministrul Nazare a declarat că aceste date demonstrează capacitatea României de a „reconstrui credibilitatea necesară pentru a reveni la traiectoria asumată”. Acesta a adăugat că reducerea deficitului a fost obținută „fără a opri investițiile și fără a abandona proiecte majore de modernizare”. Acesta a evidențiat că acesta este „poate cel mai important semnal de credibilitate” pentru cetățeni, investitori și partenerii europeni.
Nazare a accentuat că consolidarea fiscală nu este doar o cerință contabilă, ci un proces prin care România „își recapătă libertatea economică și capacitatea de a decide asupra propriului viitor”. El a afirmat că fiecare reducere a deficitului înseamnă mai puțină presiune asupra ratelor dobânzilor, mai puțină vulnerabilitate la șocurile externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate sustenabilă. Ministrul a mulțumit cetățenilor și sectorului privat pentru „răbdare, încredere și echilibru”. Acesta a adăugat că România „nu mai amână probleme și nu mai transferă costuri generațiilor viitoare”. Nazare a argumentat că reconstruirea credibilității economice este fundamentul pentru o creștere sănătoasă și durabilă.
Comparatie cu alte state membre UE
Datele Eurostat evidențiază că România a realizat una dintre cele mai mari corecții fiscale într-un singur an în cadrul Uniunii Europene. Deficitul a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, de la 9,3% în 2024. În comparație, deficitele au rămas ridicate în Polonia (7,3% din PIB), Belgia (5,2%) și Franța (5,1%). Italia a înregistrat o ajustare de doar 0,3 puncte procentuale.
Cu toate acestea, comunicatul de presă menționează că România rămâne statul cu cel mai ridicat deficit bugetar în Uniunea Europeană. Se subliniază necesitatea continuării consolidării și a unei discipline stricte. Media europeană se situează la aproximativ 3% din PIB, o valoare mult sub nivelul înregistrat de România. Ministerul precizează că ajustarea a fost realizată prin măsuri de creștere a veniturilor, eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanțării investițiilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. Statul a redus, de asemenea, restanțele, începând anul 2026 cu o poziție fiscală mai stabilă.
Un aspect important menționat de minister este că ajustarea nu a fost realizată prin sistarea investițiilor publice. România a menținut investițiile la 7,2% din PIB, un nivel dintre cele mai ridicate din UE. Reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice sunt esențiale pentru scăderea costurilor de finanțare, atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat. Acest lucru contribuie la stabilizarea datoriei publice, în conformitate cu Planul Fiscal-Bugetar.
Datele Eurostat indică, de asemenea, că deficitul zonei euro a scăzut de la 3% în 2024 la 2,9% în 2025, în timp ce media la nivelul UE a rămas la 3,1%. România a înregistrat din nou cel mai mare deficit din blocul comunitar, urmată de Polonia (-7,3%), Belgia (-5,2%) și Franța (-5,1%). Unsprezece state membre au raportat deficite de 3% din PIB sau mai mari.
Publicarea Eurostat include cifrele privind deficitul și datoria pentru perioada 2022 – 2025. Acesta se bazează pe prima notificare din 2026 în cadrul procedurii de deficit excesiv. România este supusă acestei proceduri începând cu anul 2020.
