Conform News.ro: Raport despre identitatea națională și populism stârnește critici
Un grup de reflecție înființat la Palatul Cotroceni a publicat un raport care definește identitatea națională și analizează instrumentele populiste din societatea actuală. Documentul a atras nenumărate critici din partea unor voci ale societății civile, care reproșează raportului lipsa acurateței științifice și implicarea unor perspective prea conservatoare, ce nu ar reflecta cu adevărat identitatea națională.
Autorii raportului consideră că identitatea națională românească nu este o esență fixă, ci o identitate de sinteză, rezultată din reconfigurarea continuă a unor moșteniri istorice, culturale și civice diverse. Identitatea se construiește în jurul unor piloni precum limba română, memoria istorică, credința creștină și orientarea occidentală, dar și prin mentalitate, experiența diasporei și raportarea la proiectul european. În această viziune, identitățile națională și europeană nu se exclud, ci se completează, iar soluția împotriva populismului constă în consolidarea unui patriotism civic deschis și democratic.
„Una dintre cauzele principale ale populismului este proasta guvernare, pe lângă expunerea la un discurs antiliberal și antieuropean”, afirmă prof. Sergiu Mișcoiu, coordonatorul grupului și cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Acesta a subliniat că identificarea problemelor și a soluțiilor a fost scopul raportului.
Componența grupului și procesul de elaborare
Grupul de Reflecție Strategică „România în UE” a fost fondat în toamna anului 2025, pe lângă Președinția României, pentru a discuta periodic aspecte legate de apartenența țării la Uniunea Europeană. Președintele solicită ocazional rapoarte de la acest grup. Documentul recent publicat este rodul contribuțiilor a 13 membri, care au răspuns la cinci întrebări majore, trei vizând identitatea și două patriotismul și populismul. Sergiu Mișcoiu și prof. Silviu Rogobete de la Universitatea de Vest din Timișoara au sintetizat aceste contribuții pentru a identifica un numitor comun.
Membrii grupului au fost invitați, iar Mișcoiu menționează că a fost contactat de consilierul prezidențial Valentin Naumescu. Nu cunoaște în detaliu procesul prin care a fost format grupul și stabilită componența acestuia. Deși unii membri sunt apropiați de Universitatea Babeș-Bolyai, Mișcoiu precizează că grupul include și cadre de la alte universități și din medii academice independente.
Principalele direcții ale raportului și critici apărute
Principala concluzie a raportului este că identitatea europeană și cea națională nu se exclud, ci se pot potența reciproc. Se consideră necesar ca discuțiile publice, în special cele promovate de Administrația Prezidențială și alte zone de influență, să sublinieze congruența dintre cele două identități, pentru a contracara discursul suveranist care pierde din vedere apartenența europeană.
În ceea ce privește populismul, raportul sugerează că un contradiscurs al democrației liberale, care să pună accentul pe valoarea adăugată a organizării democratice pluraliste, ar fi necesar. Acest lucru nu se poate realiza doar prin retorică, ci trebuie susținut de o guvernare eficientă. Proasta guvernare este considerată o cauză majoră a populismului, alături de discursurile antiliberale și antieuropene. Apropierea dintre cetățeni și instituții, precum și implicarea civică în procesul decizional sunt esențiale.
Au apărut deja critici legate de componența grupului, inclusiv un număr perceput ca fiind prea mare de membri de la Universitatea Babeș-Bolyai și prezența unor persoane considerate prea conservatoare. Altele vizează lipsa acurateței academice, raportul nefiind conceput ca un studiu științific, ci ca o analiză a stării de fapt menită să informeze Administrația Prezidențială. Sergiu Mișcoiu a recunoscut că grupul este fragmentat ideologic, reflectând diversitatea spectrului intelectual românesc. Raportul nu este o lucrare academică, ci un document ce servește acțiunii publice.
Identitatea românească, conform lui Mișcoiu, este caracterizată prin continuitatea pe teritoriul carpato-dunărean, credința ortodoxă, dimensiunea europeană impulsionată de modernizarea din secolele XVIII-XIX și caracterul post-imperial al Țărilor Române. Proiectul unirii naționale și raportarea la valorile occidentale, în special pe filiera franceză, sunt, de asemenea, aspecte definitorii.
Sursa: News.ro
