Un nou tip de sistem de calcul, care integrează neuroni crescuți în laborator cu hardware-ul de tip cipuri din siliciu, promite să transforme domeniul inteligenței artificiale și cercetarea biomedicală. Dezvoltat de compania Cortical Labs, dispozitivul, denumit CL1, poate fi folosit pentru a rula cod și poate fi accesat prin platforme cloud, fiind considerat primul „computer biologic” de acest fel. Deși tehnologia pare să deschidă perspective interesante, există și întrebări legitime legate de etică, aplicabilitate și limitele acesteia.
Cum funcționează sistemul bazat pe neuroni
Sistemul de la Cortical Labs combină neuroni obținuți din celule stem cu cipuri echipate cu microelectrozi. În practică, neuronii sunt creștuți în laborator și apoi plasați pe aceste cipuri, care pot transmite și receptiona semnale electrice. Astfel, cercetătorii pot „dialoga” cu rețeaua de neuroni, interpretând reacțiile celulelor pentru a le folosi în procesul de calcul. Procesul nu a fost însă niciodată atât de standardizat și accesibil precum în prezent, compania susținând că a reușit să elimine complexitățile laboraționale de până acum, reducând timpul necesar de la luni sau ani la zile.
Compania afirmă că dispozitivul CL1 nu doar permite rularea codului, ci poate funcționa luni întregi cu un consum redus de energie, dacă neuronii sunt menținuți în condiții optime. În plus, tehnologia poate fi utilizată atât pentru cercetare medicală, cât și pentru studierea modului în care neuronii procesează și învață informația. La nivel global, Cortical Labs are facilități în Melbourne și Singapore, iar sistemele sunt gândite pentru a fi ușor de utilizat și accesibile prin platforme cloud.
Potențial și semne de întrebare
Principalii susținători ai tehnologiei susțin că neuronii biologici sunt mult mai eficienți decât algoritmii digitali, fiind capabili să învețe din mult mai puține exemple și consumând mai puțină energie. Spre exemplu, un copil poate învăța ce reprezintă un câine după câteva imagini, în timp ce modelele de machine learning necesită zeci sau chiar sute de mii de exemple pentru același lucru.
De asemenea, utilizarea neuronilor obținuți din materiale biometrice, precum sânge sau piele, poate accelera și îmbunătăți cercetarea în domeniul biomedical. Aceste celule pot reflecta trăsături genetice ale donatorului, ceea ce ar putea duce la crearea unor modele mai apropiate de biologia umană pentru testarea medicamentelor, modelarea bolilor neurologice și studierea mecanismelor cognitive. În plus, acest proces poate fi perceput ca o alternativă „mai etică” la testele pe animale.
Cu toate acestea, există și semne de întrebare legate de limitele aplicabilității. Unul dintre experți citați de Euronews susține că o rețea plată de neuroni umani nu ar putea oferi un avantaj semnificativ față de sistemele convenționale pentru anumite sarcini, iar structuri biologice mai complexe, precum organoizii cerebrali tridimensionali, ar putea avea un potențial mai mare. Problema majoră rămâne însă cea etică.
Discuțiile privind conștiința artificială încep să devină din ce în ce mai prezente în cercurile de specialitate. Dacă astfel de sisteme biologice devin mai avansate, potențialul ca acestea să atingă într-un final forma rudimentară de conștiență a fost ridicat. Până acum nu există dovezi concrete care să susțină această teorie, dar limitele și riscurile sunt în toate discuțiile legate de biocomputing.
Un expert subliniază că riscurile etice și morale se intensifică dacă tehnologia avansează spre structuri mai complexe. Pentru moment, sistemele de tip neuron plat rămân în sfera cercetării, iar compania Cortical Labs anunță că în acest an va lansa o versiune actualizată a platformei sale, care va permite utilizatorilor să experimenteze în condiții controlate și să analizeze potențialul și limitele acestei tehnologii.
