Conform România TV: Președintele Klaus Iohannis a atacat, luni, la Curtea Constituțională a României (CCR) Legea integrității. Aceasta a fost modificată prin amendamente introduse de PSD și AUR, modificări considerate de opoziție ca vizând direct pe președintele USR, Dominic Fritz, și pe partenera sa, Mirabela Grădinaru. Surse politice indică faptul că Iohannis se alătură astfel PNL și USR în contestarea legii.
Amendamentele contestate
PSD a propus și a obținut votul AUR pentru un amendament conform căruia demnitarii declarați în conflict de interese sau în incompatibilitate ar urma să își piardă mandatele. Acest articol îi vizează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care se confruntă cu astfel de situații.
Pe de altă parte, AUR a propus și a primit susținerea PSD pentru introducerea prevederii ca averile soților și ale „persoanelor aflate în relații asimilate celor dintre soți” să fie declarate obligatoriu. Această prevedere pare să o vizeze pe partenera președintelui Klaus Iohannis, Mirabela Grădinaru.
Rămâne neclar cine va stabili definiția „persoanelor aflate în relații asimilate celor dintre soți” și dacă această normă se va aplica exclusiv cuplurilor heterosexuale, aspect care ridică semne de întrebare privind aplicabilitatea și potențialele dezbateri juridice viitoare.
Procesul legislativ și consecințele
Legea a trecut de votul Parlamentului săptămâna trecută, fiind deja contestată de PNL și USR la Curtea Constituțională. Prima dezbatere în fața CCR este programată pentru data de 12 august. Nu este încă stabilit dacă sesizarea președintelui Klaus Iohannis va fi inclusă în aceeași ședință sau dacă procedura va fi amânată.
Legea integrității reprezintă un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nerespectarea termenului de adoptare, stabilit pentru 31 august, ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro din fonduri europene.
În urma votării amendamentului care vizează averile partenerilor, Mirabela Grădinaru și-a publicat săptămâna trecută declarațiile de avere și de interese.
Contestatarii legii sunt nemulțumiți, în special, de prevederea care stipulează aplicarea retroactivă a legii, ceea ce ar implica pierderea mandatelor și pentru demnitarii aleși anterior care au decizii definitive privind conflictul de interese sau incompatibilitatea.
Reacții și implicații
Înainte de atacul la CCR, mai multe formațiuni politice și-au exprimat deja dezaprobarea față de modificările aduse legii integrității. PNL și USR au fost printre primele care au sesizat Curtea Constituțională, considerând că anumite prevederi încalcă principiile constituționale.
Se anticipează că decizia CCR va avea un impact semnificativ asupra peisajului politic românesc, cu posibile consecințe pentru numeroși demnitari. Totodată, neadoptarea legii în termenul stabilit ar pune în pericol fonduri europene esențiale pentru România. CCR a stabilit termenul de judecată pentru 12 august.
Sursa: România TV
