Conform Mediafax: Președintele României, KLAUS Iohannis, a trimis Parlamentului spre reexaminare o lege controversată ce permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate, cu scopul declarat de a debloca proiecte hidroenergetice vechi. Actul normativ, care a stârnit deja dezbateri aprinse și a trecut printr-un traseu legislativ neobișnuit, ridică semne de întrebare legate de impactul asupra mediului și de posibila aplicare discreționară.
Nicușor Dan cere Parlamentului să reevalueze justificarea
Solicitarea de reexaminare, transmisă de Administrația Prezidențială, vizează nu doar ajustări formale, ci o reanaliză profundă a necesității și oportunității soluției legislative propuse. Președintele subliniază că justificarea inițială a legii, bazată pe explozia prețurilor la energie din 2021, nu mai reflectă contextul actual, legea fiind adoptată abia în octombrie 2025, iar reexaminarea având loc în august 2026. De asemenea, faptul că o hidrocentrală a fost aprobată anterior anului 2007 nu garantează, în opinia Președinției, fezabilitatea sau rentabilitatea sa actuală. Legea, în forma sa actuală, omite verificări esențiale privind stadiul lucrărilor, costurile de finalizare, perioada de realizare, cantitatea suplimentară de energie produsă, soluțiile alternative și raportul beneficiu energetic-efecte asupra naturii. Mai mult, derogarea nu are un termen-limită, permițând teoretic invocarea ei și pentru proiecte vechi de zeci de ani.
Traseul sinuos al legii și cereri specifice de modificare
Propunerea legislativă a avut un parcurs sinuos, fiind respinsă inițial de Senat în decembrie 2022, primind un punct de vedere negativ din partea Guvernului în aprilie 2023 și fiind recomandată spre respingere de comisiile parlamentare în aprilie 2024. Situația s-a schimbat brusc în octombrie 2025, când un raport suplimentar favorabil a fost depus chiar în ziua adoptării legii, fără actualizarea corespunzătoare a fundamentării inițiale. Administrația Prezidențială solicită clarificarea statutului de „beneficiar”, care în prezent nu este definit, deschizând ușa aplicării discreționare. De asemenea, se cere introducerea unor garanții de mediu explicite, precum consultarea obligatorie a structurilor de specialitate, pentru a asigura conformitatea cu directivele europene.
Situația siturilor Natura 2000 și evaluarea de mediu
O altă problemă semnalată vizează siturile Natura 2000. Deși Curtea Constituțională a stabilit că mecanismul legii se referă la ariile protejate de interes național, nu la cele din rețeaua Natura 2000, delimitarea explicită lipsește din text. Președinția cere ca suprafețele care se suprapun cu siturile Natura 2000 să fie excluse de la acest mecanism special de modificare a limitelor. În plus, se subliniază paradoxul conform căruia, în timp ce modificarea unei limite pentru corectarea unei erori tehnice necesită studii ample și avize, noua derogare pentru proiectele hidroenergetice permite modificări rapide, fără garanții științifice comparabile. Președintele cere ca și aceste investiții să beneficieze de aceleași verificări tehnice și de specialitate.
Legea introduce, de asemenea, o posibilă exceptare de la evaluarea de mediu pentru lucrările de mentenanță, retehnologizare sau modernizare la centralele și rețelele energetice existente în arii protejate. Președinția avertizează că o astfel de formulare largă poate acoperi și intervenții cu impact semnificativ asupra mediului, cerând reanalizarea acestei excepții și introducerea unei verificări preliminare. Disputa legislativă se suprapune cu alte regimuri juridice, precum cele pentru proiecte energetice de importanță strategică, ridicând riscul apariției unor competențe suprapuse și a unor litigii.
Curtea Constituțională a respins anterior o sesizare a Președinției pe motive de neconstituționalitate, dar cererea de reexaminare permite Parlamentului să revizuiască prevederile contestate. Legea revine în atenția deputaților și senatorilor, care vor trebui să decidă dacă mențin soluția legislativă sau o modifică conform solicitărilor transmise de KLAUS Iohannis.
Sursa: Mediafax
