Conform Mediafax: Muzeul Holocaustului, blocat de avize și neînțelegeri administrative
Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ridică noi semne de întrebare cu privire la realizarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, un proiect ambițios inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ghinea susține că realizarea acestui muzeu, menit să onoreze memoria victimelor regimurilor totalitare, ar fi fost sabotată personal de Nicușor Dan, pe atunci primarul Capitalei. Proiectul, estimat la peste 268 de milioane de lei, riscă să nu mai fie finalizat în termen util.
Cristian Ghinea acuză blocajul administrativ
Cristian Ghinea a declarat în podcastul „Autorul PNRR: Confesiunea finală” că a avut o „obsesie cu memoria”, considerând că reziliența unei societăți nu se măsoară doar prin investiții în infrastructură, ci și prin cultivarea memoriei istorice. Pe lângă proiecte precum memorialele anticomuniste de la Sighet, Râmnicu Sărat sau Fortul 13 Jilava, fostul ministru a pus un accent deosebit pe Muzeul Holocaustului din București. Acesta susține că avizele urbanistice necesare transformării clădirii de pe Calea Victoriei nr. 218 au fost blocate intenționat de Nicușor Dan și arhitectul-șef al Capitalei.
Ghinea povestește că proiectul, rezultat în urma unui concurs internațional, prevedea păstrarea exteriorului clădirii, dar modificarea interioară pentru a găzdui muzeul. Opțiunea autorităților locale, în viziunea sa, a fost să se păstreze anumite elemente interioare considerate monumentale, ceea ce a întârziat proiectul cu aproximativ doi ani. Această dispută administrativă ar fi generat chiar acuzații că proiectul este „antisemit” din partea unor persoane implicate. Fostul ministru menționează și intervenția lui Cătălin Drulă, fost președinte al USR, care ar fi încercat să convingă primarul să deblocheze avizele pentru a nu se pierde fonduri europene.
Nicușor Dan invocă nerespectarea proiectului și probleme de proprietate
La rândul său, Nicușor Dan a respins în trecut aceste acuzații, oferind o altă perspectivă asupra blocajului. În iulie 2025, acesta a explicat că Institutul „Elie Wiesel” ar fi prezentat primăriei în 2022 o propunere care prevedea demolarea clădirii și construirea uneia noi, încălcând astfel tema de proiect inițială și regulamentul zonei protejate. El a afirmat că proiectul inițial, bazat pe o achiziție publică, viza restaurarea clădirii.
Un compromis ar fi fost atins în 2023, presupunând conservarea unor elemente arhitecturale, însă proiectanții ar fi revenit ulterior cu o documentație ce solicita demolări suplimentare. Pe lângă aspectele legate de urbanism, Nicușor Dan a invocat și probleme legate de regimul de proprietate, subliniind că anumite părți ale clădirii aparțineau altor entități, precum Transelectrica, iar Primăria nu putea emite autorizația de construire fără acordul acestora.
Termenul PNRR, un factor de presiune
Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România este prevăzut să fie amenajat în București, pe Calea Victoriei nr. 218. Indicatorii tehnico-economici ai investiției au fost aprobați de Guvern în noiembrie 2023, cu o valoare totală estimată la 268,28 milioane de lei, inclusiv TVA. Durata de execuție prevăzută era de 36 de luni, iar finanțarea urma să provină din PNRR, bugetul de stat și alte surse.
Presiunea asupra finalizării proiectelor din PNRR crește, având în vedere că termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență este 31 august 2026. Cererile finale de plată trebuie trimise până pe 30 septembrie, iar Comisia Europeană va efectua ultimele plăți până la sfârșitul anului. În acest context, incertitudinea lui Ghinea privind realizarea muzeului capătă o importanță sporită.
Cristian Ghinea a reiterat importanța memoriei democratice și antitotalitare pentru stabilitatea unei societăți, afirmând că „degeaba va avea autostrăzi” dacă nu există o conștiință istorică solidă. Cu toate acestea, bilanțul final al investițiilor din PNRR îi lasă un „gust amar”, considerând că lipsa voinței administrative a împiedicat finalizarea unor proiecte esențiale.
Sursa: Mediafax
