Oana Gheorghiu, viceprim-ministră, acuză PSD de manipulare politică și obstrucționarea listării la bursă a companiilor de stat. Aceasta susține că Partidul Social Democrat (PSD) a fost la curent cu demersurile, dar a refuzat cooperarea. Potrivit oficialului, adevărata miză a controversei nu este listarea, ci componența consiliilor de administrație.
Gheorghiu afirmă că listarea este prevăzută în programul de guvernare 2025-2028, asumat de toate partidele din coaliție, inclusiv PSD. Documentul menționat prevede listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile de stat, fără a afecta poziția majoritară a statului. Viceprim-ministra subliniază importanța listării ca instrument de transparență, disciplină corporativă și acces la capital. De asemenea, Jalonul nr. 443 din PNRR, asumat tot de toate partidele, include listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat până în august 2026.
PSD, acuzat de tergiversare
Gheorghiu susține că miniștrii PSD au fost invitați la ședințele Comitetului responsabil de reforma companiilor de stat. Aceștia, de cele mai multe ori, au trimis secretari de stat sau alți reprezentanți, absentând de la discuții. Potrivit viceprim-ministrei, „PSD a știut tot ce discutăm”. Agenda sa este una de transparență și bună guvernare, nu de blocaj.
În martie 2026, Gheorghiu a transmis o listă exploratorie cu argumente pro și contra pentru fiecare companie, solicitând feedback de la partidele din coaliție. Răspuns a primit doar de la PNL și USR. Ulterior, pe 15 aprilie, a fost convocată o ședință a Comitetului de reformă, unde s-au agreat soluții pentru o parte din cele 22 de companii de stat analizate. Lista companiilor cu potențial de listare urma să fie înaintată Guvernului.
Adevărata miză: consiliile de administrație
Oana Gheorghiu consideră că adevărata miză nu este listarea, ci componența consiliilor de administrație. Ea menționează „blocarea accesului la documente”, „refuzul de a prezenta contracte de mandat” și „refuzul colaborării interinstituționale”. Viceprim-ministra respinge afirmațiile potrivit cărora s-ar vinde companii de stat „ieftin”. Listarea presupune vânzarea unui pachet minoritar, statul rămânând acționar majoritar, cu control deplin.
Pregătirea tehnică a unei listări durează între unul și trei ani. Orice decizie luată acum ar produce o tranzacție nu mai devreme de 2027. Gheorghiu afirmă că, în cea mai mare parte, cei care devin acționari ai acestor companii sunt români.
