ONG-uri de mediu, implicate deja în blocarea a șapte hidrocentrale, își îndreaptă atenția și asupra resurselor strategice de minereuri rare, generând noi controverse. 60 de organizații neguvernamentale (ONG-uri) din România au trimis o scrisoare oficială către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și către Secretarul General Adjunct, Viviane d’ Udekem d’Acoz, legată de proiectul de lege L143/2026.
ONG-urile cer intervenția UE privind exploatarea minereurilor rare
ONG-urile solicită deschiderea procedurii de pre-infringement, o procedură prin care Comisia Europeană verifică dacă un stat membru respectă legislația europeană. Scrisoarea atrage atenția că proiectul de lege ar putea permite exproprierea cetățenilor în favoarea companiilor miniere private, eliminând totodată proceduri esențiale de mediu. Potrivit organizațiilor, proiectul de lege oferă companiilor miniere dreptul de preempțiune asupra terenurilor, permițând statului să exproprieze proprietarii care refuză să își cedeze proprietățile în beneficiul proiectelor miniere.
Stephanie Roth, reprezentanta rețelei Mining Watch România, a subliniat că aceste măsuri reprezintă o încercare de a impune un regim de expropriere în interes privat, interzis atât de Constituția României, cât și de dreptul european. ONG-urile avertizează că legea ar putea limita controlul judecătoresc, restrânge participarea publicului și concentra deciziile importante la nivel central. Articolul 44(3) din Constituție interzice exproprierea în interes privat, iar articolul 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) interzic, de asemenea, astfel de măsuri. ONG-urile solicită Comisiei Europene să analizeze compatibilitatea proiectului de lege L143/2026 cu legislația europeană.
Reacția experților: O campanie de sabotare a sistemului energetic național?
Cosmin Păcuraru, expert în securitate energetică, a analizat inițiativa, catalogând-o drept o etapă dintr-o campanie sistematică de sabotare a sistemului energetic național. Păcuraru a pus sub semnul întrebării proveniența finanțării ONG-urilor și a companiilor considerate a fi „sub steag fals”, sugerând interese directe în legislația privind obiectivele energetice naționale. El a amintit de rolul energiei hidro în acoperirea necesarului de energie electrică în perioadele de vârf de consum.
Analistul consideră că lipsa de reacție din partea instituțiilor abilitate este îngrijorătoare. Păcuraru a ridicat semne de întrebare cu privire la întârzierile unor proiecte energetice majore, cum ar fi Neptun Deep, și la impactul acțiunilor de blocare a proiectelor energetice. Expertul a subliniat importanța exploatării resurselor de minereuri rare, pe fondul unei concurențe globale crescute. Păcuraru a avertizat că o eventuală blocare a exploatării ar putea expune România la crize economice globale, adăugând că dependența de China în domeniul energetic ar putea duce la riscuri majore.
Provocări viitoare pentru România în contextul geopolitic actual
Potrivit analistului, România deține un avantaj prin deținerea unor resurse de minereuri rare, dar exploatarea acestora trebuie să respecte legislația de mediu. El a subliniat că orice dezvoltare industrială atrage numeroase alte activități economice. Afirmațiile lui Păcuraru indică necesitatea unei abordări echilibrate, care să asigure atât securitatea energetică, cât și protecția mediului.
Proiectul de lege L143/2026, contestat de ONG-uri, se confruntă cu critici, pe fondul tensiunilor geopolitice globale și al importanței resurselor strategice.
