Conform Economistul.ro: Sectorul forestier românesc se află într-un moment crucial, cu deciziile luate acum putând modela viitorul economic și ecologic al țării. Proiectul de Ordin pentru identificarea Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate (ZPB) stârnește dezbateri aprinse, iar vocea Asociației Forestierilor din România (ASFOR), prin președintele său, dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, atrage atenția asupra necesității unui echilibru între conservare și dezvoltare.
Avertismentul din Bulgaria
ASFOR subliniază importanța atingerii obiectivelor de conservare a biodiversității și a țintelor Strategiei UE 2030, dar avertizează că sustenabilitatea nu poate fi exclusiv ecologică. Experiența Bulgariei, unde politicile forestiere au dus la o scădere drastică a recoltărilor legale și la probleme majore în industria de prelucrare a lemnului, servește drept avertisment. Multe companii au fost nevoite să-și reducă activitatea. România nu își poate permite să repete acest scenariu.
Potrivit datelor ASFOR, suprafața pădurilor din România a crescut în ultimul deceniu, iar stocul de lemn pe hectar este ridicat comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, recoltarea anuală este sub media europeană. Noua lege trebuie să țină cont de această realitate, nu de temeri exagerate.
Zone critice pentru dezbatere
Textul propus pentru Ordin prevede un sistem etajat de protecție, dar ASFOR identifică cinci zone critice care necesită clarificare și dialog. Prima dintre acestea este decuplarea conceptului de „pădure seculară de tip old-growth” de silvicultura românească. ASFOR solicită o definire clară a acestui concept, limitând includerea în ZPB la pădurile virgine și cvasivirgine. De asemenea, se cere concretizarea modului în care proprietarii își pot da acordul sau își pot exprima refuzul.
Alte puncte critice includ necesitatea unor mecanisme clare de compensare financiară pentru proprietarii afectați și calibrarea procedurilor de urgență pentru a răspunde eficient la evenimente precum incendiile și atacurile de ipizi. În plus, ASFOR solicită clarificări privind relația dintre noile reglementări și sistemele existente, precum Natura 2000 și certificarea FSC.
Importanța echilibrului
Președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, subliniază că silvicultura modernă nu este incompatibilă cu conservarea. ASFOR pledează pentru o gospodărire activă și științifică a pădurilor, care să le mențină valoarea ecologică și utilitatea economică. Asociația invită Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Academia Română, universitățile cu profil silvic, organizațiile de proprietari și partenerii din societatea civilă la un dialog constructiv.
Viitorul pădurilor din România va fi influențat de detaliile legislative, iar ASFOR se angajează să contribuie la construirea unor politici forestiere durabile, care să protejeze atât pădurile protejate, cât și pe cele gospodărite activ.
Sursa: Economistul.ro
