În ultimele decenii, atenția publicului și a specialiștilor s-a concentrat preponderent pe declinul capacității de concentrare, memoria sau orientarea spațială, dar un aspect mai puțin discutat a fost atrofierea imaginației. Potrivit unui articol din El Pais, această problemă începe să fie din ce în ce mai vizibilă, iar efectele sale pot avea repercusiuni pe termen lung asupra societății.
Lipsa de imaginație, un fenomen mai dificil de cuantificat decât memoria sau atenția, se reflectă însă în mai multe domenii ale vieții cotidiene. În timp ce studiile recente indică o scădere a creativității, influența tehnologiei și hiperstimularii vizuale contribuie la o dezinteresare generalizată pentru procesul imaginativ.
Scăderea performanței creative și impactul cultural
Un studiu realizat în 2011 la The College of William & Mary a analizat rezultatele a peste 300.000 de teste Torrance de Gândire Creativă și a confirmat o tendință descendentă a acestei capacități începând din anii 1990. La nivel cultural, efectele se manifestă în industria cinematografică, unde domină filmele de tip remake, sequel sau prequel, în locul unor povești originale. Acest fenomen, semnalat și de publicația The New York Times, sugerează o raritate a unor povești noi și o dependență tot mai mare de producții deja testate.
Pe fondul consumului intensiv de conținut vizual, oamenii petrec aproximativ 35% din timpul lor cotidian în fața ecranelor, adică aproape șase ore, conform studiului desfășurat de ElectronicsHub în Spania. Această formă de consum pasiv reduc gradul de implicare mentală, fiind mai puțin solicitată imaginația, care necesită activitate și efort de imaginație.
Efectele acestei atrofiere sunt resimțite nu doar în domeniul cultural, ci și în modul în care societatea percepe și reacționează la probleme. Potrivit El Pais, o astfel de stare poate duce la o asfixie generalizată a creativității, dependență de stimuli externi și scăderea empatiei.
Imaginația și creierul în schimbare
Creierul, organ extrem de adaptabil, se transformă prin utilizarea sau omiterea anumitor zone specifice. În cazul imaginației, cercetările lui GARY SMALL, studiat la nivel internațional, demonstrează că repetiția excesivă a utilizării ecranelor lasă lobul frontal – centrul memoriei, raționamentului și imaginației – într-o stare de inactivitate, ca interiorul unei case abandonate.
Begoña Quesada, jurnalistă și autoare a cărții „En defensa de la imaginación”, a observat în timpul pandemiei de COVID-19 o scădere accentuată a capacității creative în rândul copiilor, relacionată cu înlocuirea activităților imaginative cu timpul petrecut în fața ecranului. Aceasta precizează că dacă realitatea percepută devine tot mai dependenta de tehnologie, și imaginația noastră se schimbă, uneori chiar amenințată.
Cercetările arată că ori de câte ori se reduce timpul petrecut în activități care stimulează imaginația, cum ar fi cititul sau jocul creativ, se afectează dezvoltarea cognitivă și socială a tinerilor.
Impactul tehnologiei asupra jocului și imaginației
Parteneriatul dintre compania Mattel și OpenAI, anunțat în iulie 2023, reprezintă un exemplu concret al noilor tensiuni dintre tehnologie și procesul imaginativ. Se speculează că în curând, păpușile Barbie vor putea conversa cu copiii, utilizând inteligența artificială, reducând astfel nevoia de jocuri imaginative tradiționale.
Autorii acestui proiect argumentează că nu înțelesul înnăscut al copiilor este să vorbească jucăriilor pentru a prinde viață, dar criticii, precum Begoña Quesada, atrag atenția că această tendință va simplifica și va limita procesul de explorare creativă.
Declarația sa răspunde unei percepții generale: copiii nu au mai nevoie să-și imagineze vocile sau personalitățile jucăriilor, întrucât totul poate fi generat de tehnologie. În loc să devină partener în jocuri imaginative, aceste obiecte devin simple promptere, reducând oportunitatea dezvoltării empatiei și a sensibilității.
Poetul și profesorul Fernando Valverde, înclinând spre o abordare alternativă, a susținut inițiativa unui departament dedicat imaginației în universități. În cadrul unui experiment particular, a interzis studenților să folosească tehnologie veche, precum telefoane sau pixuri, pentru a-i ajuta să se concentreze pe procesul creativ. A afirmat că această metodă a avut un impact „foarte pozitiv”, evidențiind reducerea dependenței și creșterea socializării.
La un fost curs, studenții au reușit să petreacă fără telefoane și dispozitive digitale o oră întreagă, sporind conversațiile și relațiile directe. Acest tip de abordare vizează, dincolo de recuperarea creativității, și reconectarea la lumea reală, prin practicarea lecturii și a jocului activ, activități mai puțin dependente de tehnologie.
Primul ministru al României a anunțat în ianuarie 2023 că pregătește un proiect pilot pentru academii dedicate dezvoltării imaginației în universități, cu scopul de a stimula procesele creative și empatia în rândul tinerilor.
