Rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie ascund sub aparența unor oportunități de muncă o realitate mai sumbră: cea a utilizării „modelor de inteligență artificială” pentru escrocherii cibernetice orchestrate din Asia de Sud-Est, dar și din alte regiuni vulnerabile. La prima vedere, aceste anunțuri de angajare par a promova modele digitale sau umane pentru proiecte legate de inteligența artificială, însă, în realitate, multe dintre acestea sunt capcane menite să susțină activități ilicite, de la fraudă romantică până la eliminarea oricărei forme de transparență în proximitatea utilizatorilor.
O industrie clandestină în plină expansiune
O investigație recentă trimisă către platforma Telegram a scos la iveală existența unor canale și grupuri clandestine care promovează recrutarea de modele, în special femei tinere, pentru a fi „fațete” ale inteligenței artificiale. Într-un context mai larg, aceste persoane sunt folosite pentru a crea identități digitale credibile, apoi inserate în scenarii de escrocherii, în special de tip romantic, prin intermediul rețelelor sociale precum Facebook sau Instagram. Persoanele recrutate sunt, adesea, vulnerabile economic sau din medii dificile și pot fi atrase de promisiuni de salarii generoase sau de alte beneficii materiale, precum cameră proprie sau posibilitatea de a lucra de acasă.
Lejos de a fi simple angajate, aceste modele sunt adesea manipulare în vederea comiterii unor infracțiuni sofisticate, folosindu-se tehnologii precum „deepfake” pentru a crea false conversații vizuale video în timp real. Aceste materiale, care par extrem de realiste, permit escrocilor să își păcălească victimele, construind relații false și obținând bani sau alte beneficii.
Riscuri majore pentru modele și victime
Recrutarea acestor femei este însoțită de condiții de muncă adesea abuzive. Unele descrieri de anunțuri indică ture de până la douăsprezece ore pe zi, cu sute de apeluri video zilnice. Aceste „modele de inteligență artificială” pot fi nevoite să accepte păstrarea pașaportului pentru procesarea vizelor și permiselor de muncă, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la libertatea lor de a părăsi aceste locuri de muncă. În unele cazuri, salariile ajung chiar și la 7.000 de dolari pe lună, însă condițiile pentru obținerea acestor beneficii pot fi extrem de restrictive și controlate strict de angajatori.
Specialiștii avertizează asupra faptului că aceste platforme nu sunt încă în totalitate controlate de autorități. Deși Telegram menționează că elimină conținutul care încalcă legislația, modul de operare al acestor grupuri și canale clandestine depășește legislația actuală. Există suspiciuni rezonabile că aceste rețele facilitează nu doar escrocherii, ci și trafic de persoane și alte activități infracționale.
O perspectivă complicată și în continuă evoluție
Comunitățile de criminalitate cibernetică au devenit extrem de adaptabile și inovatoare în modul de operare, folosind inteligența artificială nu doar pentru a crea false identități vizuale, ci și pentru a perpetua scheme de fraudă fără ca victimele sau autoritățile să își dea seama. În condițiile în care aceste practici se extind și către alte regiuni precum Europa de Est sau Africa de Nord, autoritățile trebuie să devină mai vigilente pentru a contracara aceste noi forme de exploatare.
Dincolo de riscurile imediate pentru victime și pentru persoanele utilizate ca modele, această situație ridică întrebări serioase despre limitele utilizării inteligenței artificiale și despre modul în care tehnologia poate fi folosită atât pentru avansarea inovării, cât și pentru activități ilegale. Pe fondul creșterii acestor practici, scena digitală internatională trebuie să găsească urgent soluții pentru a proteja atât utilizatorii, cât și integritatea sistemelor de securitate și legislație.
În prezent, lumea digitală se află în fața unei lupte continue între tehnologia de vârf și cei care o folosesc în scopuri criminale, iar eforturile de a disciplina aceste practici devin din ce în ce mai urgente și mai complexe.
Sursa: Mediafax
