Româna, propusă pentru introducerea în curriculumul GCSE din Marea Britanie
Un efort menit să reflecte diversitatea culturală a Marii Britanii pune în centrul atenției limba română, odată cu lansarea unei petiții pentru includerea acesteia în lista opțiunilor de examene GCSE. Inițiativa, lansată de istoricii și promotorii culturii românești, susținută de parlamentarul Gareth Thomas, vine în contextul unui fenomen tot mai vizibil în societatea britanică — creșterea considerabilă a populației vorbitoare de limba română.
Disponibilitatea limbii române în cadrul examanelor oficiale
Petiția propune introducerea limbii române ca opțiune pentru examenul GCSE, un set de teste echivalent cu bacalaureatul, susținut de elevii din Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord la vârsta de 16 ani. Acesta marchează finalul învățământului secundar obligatoriu și joacă un rol decisiv în parcursul academic și profesional al tinerilor. Liderii mișcării argumentează că această inițiativă ar fi un pas înainte în consolidarea statutului de țară primitoare pentru migranți și ar celebra diversitatea de limbi și culturi din Regatul Unit.
„Dacă putem introduce acest GCSE, este o realizare de care Marea Britanie poate fi mândră – un mod de a recunoaște statutul nostru de spațiu primitor pentru migranți și de a celebra diversitatea minunată a acestei țări”, afirmă Dr. Tessa Dunlop, cunoscut istoric britanic și activă susținătoare a culturii românești.
Româna, a doua cea mai vorbită limbă străină în Londra
Datele recensământului din 2021 evidențiază o creștere spectaculoasă a populației vorbitoare de limba română în Londra, unde sunt raportate peste 159.000 de persoane, fiind a doua cea mai răspândită limbă după engleză. La nivelul întregii capitale, româna depășește limbi precum spaniola (117.000 vorbitori), poloneza (112.000) sau bengali (102.000). Față de o deceniu în urmă, numărul vorbitorilor de limba română a crescut cu 120.000 de persoane, o cifră care face din română cea mai dinamică limbă străină în Londra.
Deputatul Gareth Thomas subliniază importanța acestei inițiative, explicând: „Deși examenele GCSE sunt disponibile în mai multe limbi, niciun comitet de examinare nu oferă posibilitatea de a susține un examen în limba română. Multe familii românești ar aprecia șansa ca elevii lor să obțină un GCSE sau A-level în această limbă.” În cazul Emei, fiica fostului diplomat și istoric Tessa Dunlop, în vârstă de 17 ani, învățarea limbii române nu reprezintă doar o pasiune personală, ci o inițiativă de a păstra și transmite cultura pentru o nouă generație.
„Nu este vorba doar despre români, ci despre o întreagă generație de copii care nu pot comunica cu propria cultură”, explică tânăra. „Sunt foarte recunoscătoare că vorbesc româna”, adaugă ea, ilustrând nevoia ca această limbă să devină o opțiune oficială și pentru sistemul educațional din Regatul Unit.
Perspectiva oficială a autorităților britanice
Reacțiile oficiale la această inițiativă sunt, deocamdată, prietenoase, Ministerul Educației afirmândcă încurajează învățarea limbilor străine și susține extinderea ofertelor pentru elevi. Potrivit reprezentanților guvernamentali, „știm că învățarea unei limbi străine îi ajută pe tineri să se conecteze cu lumea, să gândească critic și să înțeleagă perspective noi”. De aceea, se intenționează consolidarea curriculei de limbi moderne în școlile primare și introducerea unor calificări pentru sprijinirea studiului limbilor rare, inclusiv a limbii române.
De asemenea, ministerul lasă deschisă posibilitatea ca școlile din diverse comunități să ofere cursuri de limbă română, în funcție de nevoile localităților, ceea ce indică o deschidere spre adaptarea programelor educaționale la specificul populației.
În cazul în care această petiție va avea succes, româna ar putea deveni oficial a doua limbă străină disponibilă pentru susținerea examenelor GCSE, facilitând astfel incluziunea culturală și valorificarea patrimoniului lingvistic al unui număr tot mai mare de britanici. Într-un peisaj social din ce în ce mai diversificat, această inițiativă poate markera un pas semnificativ spre o societate mai tolerantă și mai conectată la rădăcinile sale migratoare.
Sursa: Libertatea
