Conform Stiripesurse.ro: Stabilitatea energetică, dependentă de menținerea grupurilor pe cărbune
Dumitru Pîrvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie, a declarat că România ar trebui să păstreze în funcțiune o parte din grupurile energetice pe cărbune pentru a garanta stabilitatea Sistemului Energetic Național. Aceste afirmații vin în contextul discuțiilor privind gestionarea crizei energetice și posibilitatea redeschiderii sau menținerii în funcțiune a unor centrale pe cărbune.
Pîrvulescu a subliniat că nu este vorba despre o redeschidere, ci despre menținerea în funcțiune a unor capacități esențiale pentru adecvanța Sistemului Energetic Național. Mai exact, se referă la patru blocuri energetice de la Oltenia și, în situații de criză, la blocul care a fost închis rapid în luna martie.
Un studiu pentru Transelectrica indică necesitatea capacităților pe cărbune
Președintele Federației Naționale Mine Energie invocă un studiu realizat pentru Transelectrica, care ar fi indicat necesitatea menținerii unor capacități de producție pe cărbune până la revenirea din reparația capitală a Unității 1 de la Cernavodă. Potrivit declarațiilor sale, studiul, efectuat de o firmă agreată de Comisia Europeană, ar fi recomandat menținerea a trei blocuri pe cărbune active și două în rezervă.
În același timp, Pîrvulescu a criticat accentul pus pe dezvoltarea capacităților de stocare în baterii, considerând că România are nevoie în continuare de surse de producție constante. El a comparat situația cu cea a altor state europene, precum Spania sau Portugalia, care nu se bazează în aceeași măsură pe stocarea în baterii, deși beneficiază de o expunere mult mai mare la soare.
România ar pierde anual două miliarde de euro din cauza politicii energetice, costuri suportate de populație și companii, nu de stat. Această situație este accentuată de importurile de energie la prețuri ridicate, în paralel cu exportul de energie regenerabilă. Anul trecut, țara a importat 18 terawați-oră și a exportat aproximativ 15 terawați-oră de energie regenerabilă.
Comparație cu Bulgaria și necesitatea energiei în bandă
Pîrvulescu a adus în discuție exemplul Bulgariei, menționând că statul vecin a menținut în funcțiune capacități pe cărbune în proporție mult mai mare. Bulgaria dispune de 4.600 de megawați pe cărbune activi, în ciuda faptului că are stocare de energie și energie fotovoltaică mai mult decât România. În contrast, în România se dorește închiderea a încă 700 de megawați din cei 1.600 rămași.
Problema fundamentală identificată de Pîrvulescu este lipsa unor capacități de producție care să furnizeze energie constant, independent de condițiile meteorologice. El a subliniat că sistemul energetic nu poate funcționa fără energie în bandă, iar această stabilitate va fi asigurată doar prin construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, un proiect care, în opinia sa, nu a fost dorit.
Soluția pe termen scurt: menținerea grupurilor pe cărbune
În ceea ce privește rezolvarea crizei energetice pe termen scurt, Pîrvulescu consideră că România trebuie să mențină în funcțiune capacitățile de producție pe cărbune. El a descris eforturile disperate ale colegilor săi de a menține blocurile energetice în funcțiune, mai ales după ce 2.000 de salariați au fost concediați în martie.
Sindicalistul a criticat, de asemenea, faptul că reducerea accelerată a capacităților pe cărbune nu a fost urmată de dezvoltarea suficientă a alternativelor, ceea ce a dus la creșterea prețului energiei de patru ori. De asemenea, investițiile în mediu, de două miliarde de euro, au crescut costurile de operare ale centralelor pe cărbune, în ciuda cărora s-a decis închiderea lor. Pîrvulescu a menționat și proiecte de investiții în noi capacități, precum Mintia, care ar avea costuri foarte mari și nu ar fi competitive pe piață.
Sursa: Stiripesurse.ro
