Conform Digi24: Rezultatele dezastruoase ale României la testul PISA, deși nu o surpriză, ascund realități îngrijorătoare, avertizează profesorul universitar Dragoș Iliescu. Testele au scos la iveală un dezechilibru uriaș între elevii provenind din familii înstărite și cei din medii defavorizate, disparitatea crescând în loc să scadă, în ciuda politicilor publice menite să o reducă.
Disparitatea dintre elevi, tot mai accentuată
Dragoș Iliescu a declarat la Digi24 că se aștepta ca rezultatele la PISA să fie mai slabe, având în vedere trendul descendent observat în ultimii ani în Europa, dar a subliniat că cifrele nu ar trebui să fie o surpriză, ci un semnal de alarmă. „Mă miră că unii din colegii mei spun: «Vai, ce surpriză!» Eu nu mă așteptam să se întâmple așa ceva. Deci lucrurile sunt da, sunt rele, dar nu sunt surprinzătoare”, a afirmat profesorul. El a adăugat că scorurile medii ascund adesea realități mult mai grave.
Un aspect alarmant scos în evidență de analizele PISA este accentuarea diferențelor dintre elevii proveniți din familii cu statut socioeconomic ridicat și cei din familii cu statut socioeconomic scăzut. Această discrepanță, recunoscută de mult timp ca o problemă majoră în sistemul educațional românesc, pare să se fi adâncit, contrazicând eforturile politicilor publice menite să o diminueze. „După ani de zile de politici publice în domeniu, ce ne arată PISA este că disparitatea a crescut, deci n-a scăzut, a crescut și mai mult”, a explicat Iliescu.
România se situează în continuare printre țările cu cele mai mari disparități educaționale, fiind depășită doar de Bulgaria și Cipru în ceea ce privește scorurile slabe la PISA. Acest lucru indică o problemă structurală profundă în sistemul de învățământ, care pare să nu reușească să ofere oportunități egale tuturor elevilor, indiferent de mediul din care provin.
Reformele educaționale, fragmentate și fără continuitate
Profesorul Dragoș Iliescu a subliniat că reformele din educație au nevoie de timp pentru a produce efecte vizibile, uneori chiar 15-20 de ani, așa cum s-a întâmplat în cazul reformelor lui Spiru Haret, care au dus la o explozie intelectuală în perioada interbelică. Problema principală în România, în viziunea sa, este lipsa unei strategii clare și de durată, autoritățile riscând să „se risipească în 4-5 direcții” fără a consolida vreuna.
„România nu a avut niciodată un singur lucru pe care să și-l asume și să stea cu încăpățânare ani de zile pe el, să aibă continuitate”, a afirmat Iliescu. El a exemplificat prin alocarea de fonduri din PNRR pentru formarea profesorilor, dar și pentru digitalizare și alte direcții, fără a se concentra pe un singur pilon. Această fragmentare a resurselor și a eforturilor, adaugă el, face ca „nimic să nu rămână nicăieri”.
Mai mult, multe dintre direcțiile de acțiune alese de autorități nu au o bază științifică solidă sau nu se aliniază cu cele mai bune practici internaționale. „Pedagogia are în spate un corp de cunoștințe științifice și de demonstrații științifice foarte solide. Avem meta-analize la momentul ăsta cu ce funcționează și ce nu funcționează”, a conchis profesorul, sugerând că lipsa aplicării acestor cunoștințe contribuie la eșecul reformelor.
Sursa: Digi24
