Conform Descopera: Profesorii români, la limita epuizării: aproape 40% iau în calcul renunțarea la catedră
Un procent alarmant de 38% dintre profesorii din România iau în serios în considerare părăsirea carierei didactice, în timp ce unul din șapte cadre didactice prezintă risc de burnout. Acestea sunt concluziile „Barometrului stării de bine a profesorilor din România”, un studiu amplu realizat pe un eșantion național de 1.518 profesori din învățământul preuniversitar. Lucrarea analizează sănătatea, nivelul de stres, satisfacția profesională și factorii care influențează starea de bine a cadrelor didactice, comparativ cu medicii de familie și populația urbană activă.
Stresul copleșitor de la catedră
Studiul deconspiră un nivel ridicat de stres resimțit de profesorii români. 51% dintre aceștia declară că s-au confruntat frecvent cu situații stresante în ultimele patru săptămâni. Acest procent depășește semnificativ performanța medicilor de familie (45%) și este aproape dublu față de populația urbană activă (26%). Femeile, profesorii din mediul urban (în special din București, unde nivelul de stres atinge 59%, cel mai ridicat din țară) și cadrele didactice din gimnaziu și liceu sunt cele mai afectate categorii.
Unul din șapte profesori se află într-o zonă de risc ridicat de burnout, comparativ cu 10% dintre medicii de familie. Cele mai vulnerabile segmente sunt profesorii sub 45 de ani, cei din București și profesorii de gimnaziu. Epuizarea emoțională este manifestarea cea mai frecventă a burnout-ului, raportată de 18% dintre profesori, dublu față de medicii de familie.
Intenția de a părăsi profesia, o realitate dură
Cea mai îngrijorătoare statistică a raportului indică faptul că 38% dintre profesori se gândesc frecvent să renunțe la învățământ. Procentul crește la 44% în cazul categoriilor de vârstă 30-44 de ani, 48% în București și 43% în rândul profesorilor de gimnaziu. Autorii studiului leagă această intenție de frecvența situațiilor stresante și de suprasolicitarea birocratică.
În ciuda acestor cifre sumbre, un paradox este subliniat de raport: 39% dintre profesori declară un nivel foarte ridicat de satisfacție profesională, comparabil cu cel al medicilor de familie. Cu toate acestea, doar 33% consideră că au un echilibru bun între viața profesională și cea personală, față de 55% în populația urbană activă. Femeile și profesorii tineri cu responsabilități familiale sunt cele mai afectate de acest dezechilibru.
Diferențe între niveluri de învățământ și recomandările studiului
Rezultatele arată diferențe clare între nivelurile de învățământ. Profesorii de grădiniță și ciclu primar raportează nivele mai ridicate de satisfacție, un echilibru mai bun muncă-viață personală și mai puțin stres. În schimb, profesorii de gimnaziu și liceu se confruntă cu cele mai dificile condiții, cu nivele de stres și burnout crescute. Indexul general al bunăstării la locul de muncă pentru profesori este de doar 33%, cele mai slabe rezultate înregistrându-se la capitolele statut și corectitudine, indicând o lipsă percepută de apreciere și respect în societate.
Principalele nemulțumiri ale cadrelor didactice vizează volumul de birocrație, suprasolicitarea profesională, salariile considerate neadecvate, relațiile dificile cu părinții și lipsa de motivație a elevilor. Studiul recomandă măsuri urgente, precum reducerea sarcinii administrative, investiții în recunoașterea statutului profesorilor, dezvoltarea competențelor socio-emoționale, sprijin psihologic real și soluții adaptate, în special pentru profesorii din gimnaziu și liceu. De asemenea, autorii sugerează realizarea periodică a acestui barometru pentru a monitoriza evoluția stării de bine a cadrelor didactice.
Sursa: Descopera
