Publicarea datoriilor fiscale locale online ridică semne de întrebare asupra legalității
O analiză transmisă luni comunității antreprenoriale StartupCafe.ro atrage atenția că publicarea online a datornicilor fiscali locali este legală doar dacă respectă principiul proporționalității. Consultantul fiscal Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, subliniază că mecanismul actual, stabilit de Guvern prin HG nr. 220/2026, contravine secretului fiscal și nu prezintă eficiență în colectarea datoriilor.
Probleme de constituționalitate și coerență
Potrivit Codului de procedură fiscală, datoriile contribuabililor sunt informații protejate de secretul fiscal. Totuși, același Cod obligă organele fiscale să publice pe internet lista datornicilor și cuantumul obligațiilor restante. Cornelia Năstase atrage atenția asupra acestei contradicții. „Datoria fiscală este, în principiu, informație protejată de secretul fiscal, dar devine publică automat imediat ce trece de un prag administrativ. Asta înseamnă că nu mai vorbim doar despre colectare, ci despre expunere reputațională cu efecte economice directe”, a explicat aceasta.
CC Tax Advisory amintește de cauza L.B. contra Ungariei, unde Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a subliniat că nu este suficient să invoci generic „interesul colectării” pentru a justifica publicarea listelor cu datornicii fiscali. Legiuitorul trebuie să demonstreze că publicarea acelor date este necesară și proporțională pentru scopul urmărit. Mai mult, modelul românesc este criticat pentru că pornește de la simpla existență a unei restanțe și nu de la conduita fiscală a persoanei. „Nu ai voie să faci liste fiscale cu logica plasei de pescuit. Nu poți arunca aceeași măsură peste toți, fără să conteze dacă vorbim despre rea-credință, despre un litigiu în curs sau despre o dificultate temporară de plată”, a adăugat Cornelia Năstase.
Prejudicii economice și o abordare asimetrică
Firma de consultanță subliniază asimetria dintre procedurile folosite pentru comunicarea actelor administrative fiscale și publicarea listelor cu datornicii. Pentru comunicarea actelor, legea prevede o procedură graduală, în timp ce pentru publicarea numelor în lista rușinii se merge direct la expunerea online. ”Pentru actul care stă la baza datoriei, statul păstrează o procedură graduală și prudentă. Pentru stigmatizarea contribuabilului, merge direct la publicare online”, a menționat Cornelia Năstase.
Din punct de vedere economic, o astfel de măsură ar putea duce la rezultate contrare. Pentru firmele cu probleme de cash-flow, publicarea pe listele cu datornicii le-ar putea afecta contractele, relația cu băncile și accesul la finanțare. „Lista rușinii poate arăta bine politic, dar asta nu înseamnă că și funcționează bine din punct de vedere fiscal”, a conchis Cornelia Năstase.
Pragurile minime stabilite prin HG nr. 220/2026 pentru includerea pe listele cu datornici sunt de 1.200 lei pentru persoane fizice și 5.000 lei pentru firme. Listele se publică trimestrial, iar radierea se face în 15 zile de la stingerea integrală a obligațiilor restante.
