Conform Mediafax: Piața întunecată a rămășițelor umane mumificate, tot mai activă online
Un studiu academic publicat în International Journal of Cultural Property, citat de publicația The Guardian, dezvăluie existența unei piețe „semi-clandestine, adesea ilegale” pentru rămășițe umane mumificate, piață care a înregistrat o expansiune semnificativă odată cu dezvoltarea platformelor online. Cercetătorii au analizat peste o sută de anunțuri și postări pe diverse platforme digitale, inclusiv pe rețele sociale precum Meta, magazine online și case de licitații.
Analiza a scos la iveală frecvența cu care sunt comercializate părți ale corpului mumificat, precum mâini, picioare și capete. Peste jumătate din cazurile studiate, concret 51,6%, vizau capete, cranii sau fragmente cu țesuturi moi sau păr vizibil. Unele dintre exemplarele expuse prezentau semne clare de deteriorare biologică. Vânzătorii nu oferă însă informații referitoare la riscurile potențiale pentru sănătate sau la condițiile necesare pentru o manipulare și depozitare sigură a acestor obiecte.
Riscuri biologice ascunse în mumii vechi
Deși procesul de deshidratare, natural sau artificial, încetinește descompunerea, acesta nu elimină complet microorganismele. Cercetătorii avertizează că sporii fungici, aflați în stare dormantă, pot deveni aeropurtați atunci când rămășițele sunt manipulate sau deteriorate. Printre pericole se numără și sporii de mucegai din genul Aspergillus. Studiul amintește cazuri istorice unde contactul cu mumii a dus la consecințe grave. În anii 1970, zece din cei doisprezece cercetători care au deschis mormântul regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei au decedat ulterior, cauza fiind incriminată inhalarea sporilor de Aspergillus. Similar, se speculează că o formă severă de aspergiloză ar fi contribuit la moartea Lordului Carnarvon, unul dintre principalii finanțatori ai explorării mormântului lui Tutankhamon, decesul său în 1923 alimentând legenda „blestemului mumiei”.
Pericolul nu se limitează doar la colecționarii sau comercianți. Rămășițele sunt, uneori, expediate prin servicii poștale și firme de curierat. Acest lucru expune angajații depozitelor, șoferii, personalul din centrele de transport și funcționarii vamali la contactul cu aceste obiecte, fără ca aceștia să aibă cunoștință de conținutul lor sau să dispună de echipamentul de protecție adecvat. Astfel, „blestemul mumiei” capătă o conotație mult mai pragmatică, legată de riscuri biologice și chimice reale.
Substanțe toxice și deteriorarea materială
Procesele de mumificare implică utilizarea de substanțe complexe pentru a încetini degradarea țesuturilor, printre care s-au numărat și metale grele precum arsenic, mercur și plumb. Kirsty Squires, profesor de bioarheologie umană la University of Staffordshire și co-autoare a studiului, subliniază că unele imagini analizate prezentau rămășițe grav deteriorate, păstrate în medii domestice, fără nicio formă de protecție. Oamenii de știință atrag atenția că popularizarea comerțului cu rămășițe umane pe internet depășește sfera problemelor etice sau culturale, putând deveni o problemă de sănătate publică, mai ales în cazurile în care obiectele sunt deteriorate, manipulate necorespunzător sau transportate prin intermediul sistemelor logistice uzuale.
Sursa: Mediafax
