Conform Digi24: Europarlamentarul Rareș Bogdan îi trimite liderului liberalilor, Ilie Bolojan, o analiză detaliată pe Facebook despre cum ar fi trebuit gestionate negocierile cu Comisia Europeană anul trecut. Bogdan susține că strategia lui Bolojan a fost greșită și că o altă abordare ar fi putut evita situația economică actuală. El propune măsuri alternative, precum relaxarea fiscală și reducerea risipei bugetare.
Alternative la austeritate propuse de Rareș Bogdan
În publicația sa online, Rareș Bogdan prezintă exemple din alte țări care, în opinia sa, au gestionat deficitsul excesiv prin metode diferite de austeritate. El menționează Irlanda, Statele Unite ale Americii sub președinția lui Ronald Reagan și Estonia ca modele de succes. Aceste țări ar fi optat pentru relaxare fiscală și reducerea cheltuielilor neesențiale, stimulând concomitent creșterea economică.
Irlanda, de exemplu, ar fi reușit să-și reduce datoria publică și deficitul prin scăderea impozitelor pe profit și relaxarea taxării muncii, însoțită de tăieri de cheltuieli considerate inutile. Statele Unite sub Reagan ar fi implementat reduceri masive de taxe, iar Estonia ar fi adoptat o cotă unică mică și impozit pe profit reinvestit, alături de digitalizare și desființarea agențiilor redundante.
Sugestii pentru negocierile cu Comisia Europeană
Rareș Bogdan îi sugerează lui Ilie Bolojan ce ar fi putut comunica Comisiei Europene în vara anului trecut. El afirmă că liderul liberal ar fi trebuit să explice imposibilitatea reducerii imediate a deficitului prin tăieri de taxe, menționând că o astfel de măsură ar fi dus la scăderea consumului și ar fi afectat negativ și Comisia.
În schimb, europarlamentarul propune ca Bolojan să fi comunicat intentia de a desființa instituțiile-sinecuri și cele cu funcții suprapuse, eliminând cheltuielile nejustificate. De asemenea, ar fi trebuit să ceară permisiunea pentru relaxarea fiscală, încurajând astfel angajarea și producția.
Bogdan sugerează relaxarea taxării muncii, oferirea de facilități pentru firmele noi și direcționarea fondurilor către proiecte europene cu implicarea companiilor românești. El subliniază că există mecanisme care permit existența unui deficit mai mare în cazul investițiilor productive și al cofinanțărilor de proiecte europene, spre deosebire de consumul suplimentar al aparatului de stat. Prin aceste măsuri, ar fi stimulat creșterea Produsului Intern Brut, ceea ce ar fi condus, implicit, la scăderea deficitului.
Sursa: Digi24
