O cercetare recentă arată că majoritatea europenilor sunt deschiși la consumul de produse alimentare obținute din așa-numitele fluxuri secundare de pește și fructe de mare. Aproximativ 74% dintre respondenții din Marea Britanie, Suedia și Germania au o atitudine pozitivă sau neutră față de aceste produse. Studiul evidențiază un interes crescut al consumatorilor pentru alternativele proteice și utilizarea eficientă a resurselor.
Tinerii, urbanii și preocupați de mediu, mai receptivi
Acceptarea acestor produse este mai mare în rândul tinerilor, al locuitorilor din mediul urban și al persoanelor interesate de alimentația sănătoasă sau de protejarea mediului. Mulți dintre aceștia văd aceste ingrediente ca pe o sursă alternativă de proteine și ca o soluție pentru utilizarea mai eficientă a resurselor. Produsele sunt deja acceptate în mâncăruri gata preparate, restaurante fast-food și în gătitul de acasă. Aceasta sugerează o posibilă extindere a utilizării lor în industria alimentară.
Provocările: percepția de „prea procesate” și transparența
Principala îngrijorare a consumatorilor este legată de ideea că aceste produse ar fi „prea procesate” sau artificiale. Companiile resping această percepție și subliniază că tehnologia folosită este similară cu prepararea alimentelor obișnuite. Reprezentanții industriei susțin că transparența este esențială pentru câștigarea încrederii consumatorilor.
„Observăm semnale clare că utilizatorii sunt deschiși să integreze aceste produse în viața lor de zi cu zi, dar transparența este esențială pentru construirea unei încrederi de durată”, a declarat Michaela Lindstrom, CEO al unei companii finlandeze. Aceasta a adăugat că „produsele secundare sunt manipulate cu aceeași grijă și standarde de calitate ca și fileurile, iar procesul în sine este simplu și familiar.”
Producătorii mizează pe o etichetare clară, evitând termenii tehnici și menționând originea ingredientelor. „De exemplu, afirmăm că un produs este fabricat din somon norvegian, nu din file”, a exemplificat Lindstrom. Materia primă provine din părțile rămase după filetare, cum ar fi ramele și alte bucăți, care anterior erau considerate deșeuri.
Potențialul economic și direcțiile de viitor
Companiile din domeniu mizează pe potențialul economic al acestor fluxuri secundare, întrucât o parte semnificativă din pește procesat nu ajunge în consum direct. Estimările arată că între 30% și 70% dintr-un pește poate deveni produs secundar sau cu valoare redusă. Pentru industria alimentară, această schimbare de perspectivă deschide noi direcții: reducerea risipei, creșterea eficienței și dezvoltarea unor produse cu impact mai mic asupra mediului.
Datele sugerează că acceptarea consumatorilor ar putea să nu mai reprezinte principalul obstacol în calea extinderii acestor produse pe piață. Atenția se îndreaptă către comunicare și familiarizarea publicului cu aceste alternative alimentare.
