Conform Economica: Piața centrelor de date din România este pe o traiectorie de creștere accelerată, estimările indicând o triplare a puterii instalate până în 2031, la peste 230 MW, comparativ cu aproximativ 78 MW în 2025. Această expansiune este alimentată de digitalizarea accentuată a sectorului public, prin proiecte precum Cloud-ul Guvernamental, și de adoptarea tot mai largă a serviciilor cloud și a inteligenței artificiale în mediul privat.
Investitorii străini privește cu interes piața românească
România atrage atenția investitorilor internaționali pentru centre de date de mari dimensiuni și infrastructură pentru inteligența artificială. Un exemplu relevant este inițiativa Black Sea AI Gigafactory, pentru care firme din opt țări și-au exprimat interesul. Cu toate acestea, George Topalov, Senior Sales Manager la Vertiv, atrage atenția că acest interes nu se traduce automat în investiții ferme. Succesul proiectelor depinde de capacitatea țării de a asigura infrastructura necesară, inclusiv accesul la energie electrică, rețele și autorizații. Disponibilitatea energiei electrice și fluidizarea procesului de obținere a autorizațiilor sunt esențiale pentru transformarea interesului investitorilor în proiecte concrete.
Inteligența artificială impune noi cerințe de infrastructură
Cererea generată de inteligența artificială și calculul de înaltă performanță (HPC) pune presiune pe infrastructura centrelor de date existente. Sarcinile de lucru AI pot necesita de aproximativ cinci ori mai multă capacitate de alimentare și răcire decât serverele tradiționale, în același spațiu fizic. Dacă în trecut rack-urile IT funcționau la densități de 5-10 kW, în prezent 40 kW reprezintă limita inferioară pentru implementările AI, cu densități de peste 100 kW per rack devenind tot mai frecvente.
Această creștere impune modernizarea infrastructurii. Multe facilități existente au fost proiectate pentru densități mai reduse și răcire cu aer, în timp ce sistemele AI avansate necesită capacități de alimentare considerabil mai mari și, din ce în ce mai mult, soluții de răcire cu lichid sau hibride. Această tranziție va genera necesitatea unor investiții semnificative atât pentru modernizarea centrelor de date existente, cât și pentru dezvoltarea unor noi facilități pregătite pentru cerințele AI.
În acest context, răcirea cu lichid devine o tehnologie cheie. Răcirea direct la cip (direct-to-chip) este esențială pentru infrastructura AI de înaltă densitate, unde răcirea cu aer poate fi insuficientă. Arhitecturile hibride, care combină răcirea cu aer și cea cu lichid, vor câștiga, de asemenea, teren, în special în centrele de date existente. Un alt aspect important este consumul de apă, motiv pentru care Vertiv dezvoltă soluții de răcire complet uscate, care funcționează fără consum de apă, contribuind la reducerea dependenței de resursele locale.
Energia și specialiștii, principalele provocări
Pentru anul 2026, principala provocare pentru industria IT și telecom din România este pregătirea infrastructurii pentru dezvoltarea rapidă a AI și a calculului de înaltă densitate, care necesită cerințe sporite în privința alimentării cu energie și a răcirii. Pe termen mediu, începând cu 2027, o altă provocare majoră va fi asigurarea și dezvoltarea specialiștilor capabili să proiecteze, să opereze și să extindă aceste sisteme complexe. Deși România dispune de un număr important de absolvenți în domeniul TIC, retenția acestora rămâne o problemă.
Sursa: Economica
