Conform Mediafax: România, Bulgaria și Turcia își extind cooperarea în Marea Neagră, extinzând colaborarea pentru a include protejarea infrastructurii critice, un efort menit să consolideze securitatea regională în fața amenințărilor hibride. Anunțul a fost făcut de Oana Țoiu, care a subliniat importanța colaborării strânse între țările riverane.
Consolidarea securității maritime și răspunsul la amenințări hibride
România, Bulgaria și Turcia desfășoară deja activități comune de deminare în Marea Neagră, în cadrul cooperării NATO. „Din perspectiva României, esențială este complementaritatea cu NATO. NATO rămâne pilonul principal de apărare la care ne raportăm”, a declarat Oana Țoiu. Aceasta a adăugat că este nevoie și de un efort comun în Uniunea Europeană, subliniind necesitatea colaborării puternice cu celelalte țări de la Marea Neagră, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, a căror situație economică și de securitate este indirect legată de regiune.
Cooperarea dintre cele trei state riverane NATO a intrat într-o nouă etapă după summitul Alianței de la Ankara. Acordul extins permite protejarea infrastructurii critice, un aspect nou în strategia de securitate maritimă. „Am avut de-a lungul timpului și participarea Canadei, de exemplu, sau a Marii Britanii, cu marinarii, în special în zona de formare. Ucraina, de asemenea, are propriul efort de deminare la Marea Neagră, cu rezultate semnificative”, a precizat ministrul.
Hub maritim european la Constanța și Varna
La nivelul Uniunii Europene, România și Bulgaria au finalizat negocierile pentru crearea unui hub de securitate maritimă la Constanța și Varna. Acesta va facilita colaborarea în protejarea infrastructurii esențiale și a rutelor de navigație. „Am finalizat negocierile cu Bulgaria și am informat instituțiile, Comisia Europeană, privind plasarea acestui hub de securitate maritimă la Constanța și la Varna”, a declarat Oana Țoiu. Discuțiile au vizat atribuțiile, guvernanța și mecanismul de colaborare cu instituțiile europene și NATO. România consideră important schimbul de informații cu Turcia, chiar dacă aceasta nu este membră UE.
România susține includerea acestui proiect în viitoarele linii de finanțare ale bugetului multianual al Uniunii Europene, considerând cooperarea europeană un complement al NATO. „NATO rămâne pilonul principal de apărare la care ne raportăm”, a reiterat Țoiu.
Răspuns comun la amenințările hibride
Pe lângă securitatea maritimă, România susține consolidarea răspunsului comun la amenințările hibride, inclusiv atacurile cibernetice. Diplomatții români de la NATO au promovat consolidarea pilonului de coordonare pentru răspunsul la aceste amenințări. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanța pregătirii Alianței pentru apărare împotriva amenințărilor hibride.
La nivelul Uniunii Europene, România urmărește utilizarea instrumentelor diplomatice și a sancțiunilor. Bucureștiul a propus, pentru prima dată, includerea pe lista de sancțiuni a UE a unor persoane identificate ca autori ai atacurilor cibernetice asupra infrastructurii critice din România. Acest demers face parte din răspunsul diplomatic al Bucureștiului la amenințările hibride.
Cele două direcții distincte de acțiune ale României vizează, pe de o parte, consolidarea securității fizice a Mării Negre prin acțiuni de deminare, protecția infrastructurii critice și cooperarea cu statele partenere și organizațiile internaționale. Pe de altă parte, România militează pentru un răspuns coordonat la amenințările hibride, de la atacuri cibernetice la alte forme de presiune asupra infrastructurii și instituțiilor statelor europene.
Sursa: Mediafax
