România se confruntă cu cea mai ridicată rată a inflației la alimente din Uniunea Europeană la începutul anului 2026, conform datelor Eurostat. Prețurile produselor alimentare au crescut cu 7,6% în ianuarie, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Această creștere este semnificativ mai mare decât media europeană, situată în jurul valorii de 2,5%.
În timp ce în alte state membre ale Uniunii Europene prețurile alimentelor au stagnat sau chiar au înregistrat scăderi, România a continuat să înregistreze scumpiri constante. Această tendință s-a accentuat în a doua parte a anului 2025 și a continuat să se manifeste și la începutul lui 2026. Situația afectează direct puterea de cumpărare a românilor, în special a celor cu venituri fixe.
Creșteri accelerate ale prețurilor în ultima perioadă
Evoluția lunară a inflației alimentare indică o accelerare vizibilă. În prima parte a anului 2025, creșterile se situau între 5 și 6%. În a doua jumătate a anului, acestea au crescut aproape de 9%. Aceste niveluri ridicate s-au menținut și în primele luni ale lui 2026, afectând în mod direct costul coșului de consum, cu impact major asupra gospodăriilor cu venituri limitate.
În paralel cu aceste scumpiri, datele furnizate de Institutul Național de Statistică și Casa Națională de Pensii Publice relevă o scădere accentuată a puterii de cumpărare a pensiilor. După o perioadă de creșteri nominale în 2024, inflația a anulat aceste efecte. Din a doua jumătate a lui 2025 am asistat la o deteriorare a indicatorului, ajungând la aproximativ -8% la finalul anului și la începutul lui 2026.
Impactul asupra pensionarilor și măsurile guvernului
Scăderea puterii de cumpărare are un impact direct asupra pensionarilor. Alimentele și medicamentele reprezintă o parte importantă din cheltuielile acestora. Specialiștii avertizează că, în lipsa unor ajustări adecvate, corelate cu rata inflației, presiunea asupra nivelului de trai al acestei categorii vulnerabile va continua să crească.
Aceste evoluții au loc în contextul politicilor de consolidare fiscală promovate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Aceste măsuri au vizat reducerea deficitului bugetar, dar par să aibă efecte adverse asupra puterii de cumpărare a cetățenilor.
În prezent, situația din România relevă o combinație de factori negativi – scumpiri accelerate și scăderea veniturilor reale – care plasează țara într-o poziție dificilă la nivel european. Aceste evoluții ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea nivelului de trai pe termen scurt.
Sursa: Stiripesurse.ro
