Conform Gândul: România lansează un amplu program de modernizare a rețelei electrice, vizând 117 investiții majore până în 2035. Obiectivul este consolidarea capacității de transport și stocare a energiei, într-un context de creștere a producției regenerabile și de necesitate sporită de interconectare cu sistemele vecinilor europeni. Cu toate că țara a depășit ținta europeană de 15% în ceea ce privește gradul de interconectare, autoritățile atrag atenția asupra unor blocaje persistente în schimburile de electricitate cu Bulgaria și Ungaria.
ANRE a solicitat companiei Transelectrica prezentarea, în termen de 30 de zile, a unui program concret pentru accelerarea lucrărilor de interconectare restante. Acest demers vine pe fondul constatării că, deși capacitatea fizică de interconectare a atins 18,5%, nu se respectă pe deplin obiectivul european de a pune la dispoziția schimburilor transfrontaliere cel puțin 70% din capacitatea elementelor critice ale rețelei la granițele cu Bulgaria și Ungaria.
Modernizarea rețelei pentru integrarea regenerabilelor
Planul aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) acoperă o gamă largă de investiții esențiale. Acestea includ modernizarea liniilor electrice aeriene și a stațiilor electrice, extinderea capacității de transport, digitalizarea sistemului și dezvoltarea conexiunilor cu rețelele electrice ale țărilor vecine.
Un obiectiv strategic major vizează finalizarea inelului național de 400 kV, o infrastructură crucială pentru sporirea siguranței și a flexibilității sistemului energetic național. Această extindere devine cu atât mai importantă în contextul integrării unor cantități din ce în ce mai mari de energie electrică provenită din surse regenerabile, precum parcurile eoliene și fotovoltaice, dar și din surse noi de stocare.
O rețea electrică insuficient dezvoltată poate transforma chiar și o producție abundentă de energie într-o provocare. Energia trebuie să poată fi transportată eficient din regiunile de producție către centrele mari de consum sau către frontiere, acolo unde există oportunități de export.
Blocaje la frontieră, deși ținta UE este depășită
Datele din planul ANRE relevă o situație aparent paradoxală. Gradul de interconectare al sistemului electric românesc a ajuns în 2024 la 18,5%, un procent care depășește ținta europeană de 15%. Acest indicator măsoară, de fapt, capacitatea de schimb transfrontalier în raport cu puterea totală de producție instalată în România.
Cu toate acestea, depășirea acestui prag nu garantează utilizarea neîngrădită a infrastructurii de la frontieră pentru tranzacțiile de energie. Monitorizările din 2025 indică faptul că România nu a îndeplinit integral cerințele europene privind disponibilitatea la granițele cu Bulgaria și Ungaria, respectiv punerea la dispoziția schimburilor transfrontaliere a cel puțin 70% din capacitatea elementelor critice ale rețelei. Aceste două procente, deși similare ca denumire, măsoară aspecte diferite ale interconectării.
În practică, România poate dispune de suficiente conexiuni fizice cu sistemele energetice ale vecinilor, dar congestiile și limitările tehnice interne ale rețelei pot împiedica utilizarea la maximum a acestor legături. Miza reală constă în cantitatea de electricitate care poate traversa efectiv frontiera, fie în situații de necesitate de import rapid, fie atunci când țara dispune de un surplus pentru export.
ANRE dorește o rezolvare rapidă a acestor limitări, solicitând Transelectrica implementarea unor soluții tehnologice moderne. Printre acestea se numără determinarea dinamică a capacității de transport, prin care limitele liniilor pot fi stabilite mai precis în funcție de condițiile reale de funcționare. De asemenea, se are în vedere utilizarea unor conductoare care pot opera la temperaturi mai ridicate, sporind astfel cantitatea de energie transportată fără a fi necesară construirea imediată a unor noi trasee.
George Niculescu, președintele ANRE, a subliniat importanța acestor demersuri: „Obiectivul nostru nu trebuie să fie doar atingerea țintelor europene, ci să avem cât mai multă capacitate de schimb transfrontalier.”
Importanța strategică a legăturilor cu vecinii
O capacitate sporită de schimb de energie cu statele vecine conferă României o flexibilitate sporită în momentele critice pentru sistemul energetic. În perioadele cu consum intern ridicat, producție scăzută sau în caz de avarii, România poate recurge la importuri suplimentare pentru a asigura echilibrarea rețelei.
Aceste interconectări mai puternice permit aducerea unei cantități mai mari de electricitate din sistemele energetice ale vecinilor. Pe de altă parte, în perioadele în care producția internă depășește cererea, România poate exporta mai ușor energia disponibilă, inclusiv cea provenită din parcurile eoliene și fotovoltaice.
O infrastructură transfrontalieră mai robustă nu implică o dependență crescută de importuri, ci oferă sistemului național mai multe opțiuni, atât pentru import, cât și pentru export, sporind astfel rezerva de flexibilitate în perioadele sensibile.
Planul pentru perioada 2026–2035 urmărește, concomitent, reducerea congestiilor din interiorul țării și creșterea capacității de a transporta electricitatea din zonele cu producție ridicată către regiunile cu un consum important. Opt dintre proiectele incluse în acest plan au statut european, printre acestea numărându-se dezvoltarea interconectării România–Ungaria și proiectul CARMEN, menit să introducă tehnologii avansate pentru automatizarea infrastructurii și o gestionare mai eficientă a fluxurilor de electricitate.
Sursa: Gândul
