Uniunea Europeană accelerează investițiile în apărare, oferind României o oportunitate majoră, dar care vine cu cerințe clare de execuție rapidă și disciplină instituțională. Prin Fondul European de Apărare, 1,07 miliarde de euro sunt direcționați către 57 de proiecte, cu accent pe drone, inteligență artificială, cyber și integrare industrială. Pentru România, miza este de a profita de această fereastră de oportunitate, mai ales datorită poziției geografice, experienței NATO și nevoilor reale de înzestrare.
Oportunitatea este reală, cu peste 600 de entități implicate la nivel european și un procent semnificativ de IMM-uri participante. Totuși, accesul la fonduri depinde nu doar de capacitatea tehnică, ci și de transparență. Opacitatea poate bloca colaborarea, alungând investițiile. România trebuie să treacă de la reacție la inițiativă, construind un ecosistem care să faciliteze accesul la aceste fonduri. Viteza devine un factor strategic, iar reacția târzie poate transforma România într-un subcontractor minor, nu într-un lider de proiect.
Transparența și importanța parteneriatelor
n
Lipsa de transparență și secretizarea excesivă pot împiedica participarea României. Este crucială colaborarea cu universități, start-up-uri și companii mari. Un cadru clar și public este esențial pentru a rămâne în joc. Modelul european presupune deschidere controlată, reguli clare și acces competitiv. România duce lipsă de execuție, având nevoie de unități dedicate pentru scrierea de proiecte, echipe mixte și mecanisme rapide de decizie. Instituțiile funcționează fragmentat, ceea ce duce la proiecte puține și bani pierduți.
Romarm: între reformă și interferențe politice
n
Noua formulă de organizare a ROMARM oferă un punct bun de plecare, putând deveni integrator național de proiecte EDF. Totuși, există riscul interferenței politice. Intervențiile și lipsa de continuitate au afectat capacitatea de acțiune în trecut. Industria de apărare are nevoie de strategie pe termen lung, stabilitate și evitarea ingerințelor. România trebuie să aplice documentele strategice existente, corelând prioritățile de înzestrare cu alocarea de resurse și coordonarea între Ministerul Apărării și Ministerul Economiei.
Necesitatea unei strategii aplicate
n
Strategia fără execuție nu produce capabilități, iar programele europene sunt instrumente, nu un scop în sine. Aceste finanțări vizează capabilități reale, de la drone la sisteme cyber. Armata Română are nevoie de modernizare accelerată, participarea activă în EDF însemnând acces la tehnologie de ultimă generație și interoperabilitate cu aliații. România trebuie să aleagă între a construi un ecosistem relevant sau a rămâne un simplu spectator. Deschidere, viteză și colaborare sunt elementele-cheie pentru a deveni un actor relevant.
În perioada 2021-2025, România a înregistrat o participare constantă la European Defence Fund, cu o rată de succes bună a aplicațiilor. Totuși, participarea se face în consorții dominate de alte state, entitățile românești fiind, de regulă, parteneri. În 2024, Comisia Europeană a alocat aproximativ 1 miliard de euro pentru noi proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, o sumă similară fiind prevăzută și pentru 2025.
