Conform Mediafax: Industria de apărare din România: Investiții masive și o miză strategică
România se află într-un proces complex de revitalizare a industriei de apărare, stimulată de fondurile europene și de necesitățile de înzestrare militară. În jurul nucleului istoric reprezentat de uzinele ROMARM, apar noi unități de producție controlate de giganți internaționali precum Rheinmetall și Otokar. Programul european SAFE, cu o alocare de 16,68 miliarde de euro, aduce nu doar echipamente moderne, ci și tehnologie, contracte și noi capacități de producție, ridicând întrebarea fundamentală: România va deveni un producător efectiv de armament de ultimă generație sau va rămâne preponderent o piață de desfacere?
ROMARM, baza producției tradiționale
Compania Națională ROMARM rămâne un pilon central al sectorului de stat, cu 16 filiale specializate în arme de infanterie, muniție, explozivi, componente, sisteme militare și vehicule blindate. Uzine precum Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Plopeni și Uzina Automecanica Moreni au continuat să activeze, producând arme, muniție și vehicule de luptă. Aceste unități nu dispar din peisajul industrial, ci sunt integrate în noi programe de cooperare cu parteneri străini, autoritățile vizând maximizarea activității locale în cadrul noilor contracte.
Programul safe: motorul transformării
Programul european SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei) reprezintă principalul catalizator al schimbării, punând la dispoziția României 16,68 miliarde de euro. Din această sumă, 12,48 miliarde de euro sunt destinate achiziției de echipamente militare și cu utilizare duală, iar 4,2 miliarde de euro vizează infrastructura duală. Un aspect crucial al programului este posibilitatea includerii obligațiilor de cooperare industrială și producție locală, cu scopul declarat de a integra producătorii români în lanțurile europene și de a reduce dependența de importuri.
Rheinmetall și Otokar, investiții majore în Mediaș
Grupul german Rheinmetall este un beneficiar major, cu contracte ce totalizează aproximativ 5,7 miliarde de euro. Acestea includ vehicule blindate, sisteme de apărare antiaeriană și muniție. Producția a 298 de mașini de luptă ale infanteriei Lynx, în valoare de 3,337 miliarde de euro, va avea loc în România, la Mediaș, incluzând componente esențiale precum carcasa blindată și sistemul de armament. De asemenea, producția integrală a 401.760 de cartușe de muniție antiaeriană de 35 mm AHEAD, în valoare de 449,75 milioane de euro, va fi localizată într-o nouă facilitate din țară. Otokar, companie turcă, a achiziționat 96,77% din Automecanica Mediaș pentru aproximativ 85 de milioane de euro, intenționând să producă aici 1.059 de vehicule blindate COBRA II 4×4, parte a unui contract de circa 4,26 miliarde de lei. Mediașul devine astfel un hub important pentru producția de tehnică militară, reunind activități ale ambilor producători.
Diversificarea și consolidarea industriei românești
Pe lângă producătorii străini, companii românești precum Aerostar Bacău continuă să joace un rol esențial. Aerostar, activă în aviație, sisteme de apărare și mentenanță militară, este centrul desemnat pentru întreținerea avioanelor F-16 ale României, demonstrând importanța mentenanței, modernizării și suportului logistic într-o industrie militară modernă. Industria aeronautică este vizată și prin colaborarea cu Airbus și IAR pentru producția de elicoptere H225M, incluzând transfer de tehnologie și realizarea unei linii de asamblare finală în țară.
Muniția, o prioritate strategică
Conștientă de lecțiile războiului din Ucraina, România acordă o importanță strategică producției de muniție. Pe lângă capacitățile tradiționale ale uzinelor Plopeni și Sadu, noile investiții, precum cea a Rheinmetall pentru o fabrică de pulberi la Victoria (județul Brașov), vizează asigurarea unei producții moderne și autonome. Dependența totală de importuri pentru muniție și materii prime este un risc pe care România își propune să-l elimine.
ROMARM rămâne un jucător important, iar fabricile sale tradiționale vor fi integrate în parteneriate cu producători internaționali. Provocarea majoră constă în transformarea capacității de producție în competitivitate reală, prin acces la tehnologii noi, utilaje moderne și personal specializat. La finalul acestui amplu proces, întrebarea fundamentală va fi cât din investițiile masive se va regăsi în economia românească prin fabrici moderne, locuri de muncă și tehnologii durabile.
Sursa: Mediafax
