Conform G4Media: România, epicentru al rezistenței la antibiotice în UE: 35.000 de decese anual la nivel european
Rezistența la antibiotice reprezintă o amenințare globală tot mai apăsătoare, făcând ca infecțiile comune să devină din nou greu de tratat. În Uniunea Europeană, fenomenul este responsabil pentru aproximativ 35.000 de decese pe an, iar bacteria multirezistentă se răspândește necontrolat între oameni, animale și mediul înconjurător. România se află în fruntea acestui clasament sumbru, înregistrând cel mai înalt indice de rezistență din spațiul comunitar. Unii pacienți ajung în situații disperate, unde nici cele mai puternice combinații de antibiotice nu mai dau rezultate, iar prognosticul devine sumbru. „Din păcate, unii oameni vor muri”, avertizează Fiona Walsh, profesoară la Universitatea Maynooth din Irlanda, într-un interviu recent pentru Euronews.
O criză de sănătate publică cu efecte devastatoare
Fenomenul rezistenței la antibiotice, explicat de cercetătoarea Fiona Walsh, presupune că bacteriile nu mai răspund la medicamentele utilizate în mod obișnuit pentru a le combate. Această problemă capătă amploare în multiple domenii, afectând sănătatea umană, animală și ecosistemele. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) estimează că impactul rezistenței antimicrobiene este comparabil cu cel al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA cumulate. Perspectivele pe termen lung sunt alarmante, un studiu publicat în prestigioasa revistă The Lancet prognozând că rezistența bacteriilor la antibiotice ar putea cauza direct 40 de milioane de decese la nivel mondial între 2025 și 2050.
Factorii care alimentează răspândirea rezistenței
Cauzele principale ale acestei crize de sănătate publică sunt multiple și interconectate. Utilizarea excesivă și, uneori, nejustificată a antibioticelor la oameni, combinată cu administrarea lor în fermele de animale, igiena precară și poluarea mediului contribuie semnificativ la perpetuarea și răspândirea bacteriilor rezistente. Aceste microorganisme, alături de genele care le conferă rezistență, circulă liber între diverse medii: de la oameni la animale și invers, și de la acestea la sol și apă.
România, în prima linie a rezistenței antimicrobiene din UE
Situația din România este deosebit de îngrijorătoare. În perioada 2022-2023, țara noastră a înregistrat cel mai mare indice compus de rezistență antimicrobiană din Uniunea Europeană, cu aproape 70% dintre probele bacteriene izolate prezentând rezistență la antibiotice considerate de primă linie. Consumul de antibiotice rămâne la cote ridicate, atingând 26 de doze zilnice per 1.000 de locuitori în 2023, față de o medie OCDE de 16. Această cifră a stagnat în ultimul deceniu, conform datelor OCDE. Mai grav, în cazul bacteriei Klebsiella pneumoniae, frecvent întâlnită în infecțiile nosocomiale, rezistența la carbapeneme, antibiotice de ultimă generație, a atins un procent alarmant de 50,3% în România, conform publicației Frontiers in Microbiology. Doar Grecia și Bulgaria se confruntă cu un nivel de rezistență comparabil. Un studiu recent indică, de asemenea, că aproximativ unul din șase români a recurs la administrarea de antibiotice fără prescripție medicală, un comportament care agravează exponențial problema.
Sursa: G4Media
