România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer, decizie luată de o instanță belgiană în 2026, după pierderea procesului privind vaccinurile anti-COVID. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că autoritățile încearcă să negocieze redirecționarea acestei sume către achiziția de medicamente inovative, în contextul în care țara noastră se confruntă cu un deficit de fonduri și cu problema depozitării dozelor de vaccin.
România caută soluții pentru datoria față de Pfizer
Ministrul Sănătății a declarat că, în condițiile în care hotărârea judecătorească este definitivă, autoritățile române explorează două scenarii posibile. În primul, România ar plăti suma de 600 de milioane de euro și ar distruge vaccinurile existente, în cazul în care nu reușesc să renegocieze condițiile. În al doilea, țara noastră încearcă să convingă Pfizer să accepte redirecționarea fondurilor către achiziții de medicamente pentru tratamente inovative, în special în domeniul oncologic și pentru bolile rare.
„Încercăm ca, în cuantumul acestei sume de 3 miliarde de lei, să introducem molecule inovative pe care compania le produce și care nu există în România sau există, dar nu sunt incluse în lista de medicamente compensate”, a explicat Alexandru Rogobete la Antena 3 CNN. El a subliniat că aceste discuții sunt în desfășurare, iar negocierea este principalul obiectiv pentru a evita alocarea sumelor la bugetul de stat fără beneficii concrete pentru pacienți.
De ce evită România să achiziționeze vaccinuri Pfizer
Deși este obligată prin hotărâre judecătorească să achite suma, autoritățile române se gândesc, totodată, să refuze primirea de doze suplimentare de vaccin produs de Pfizer, invocând dificultățile logistice și riscul de a distruge dozele, dacă nu pot fi depozitate corespunzător. Rogobete explică clar: „Ar urma să cumpărăm, din acești bani, vaccin pentru următorii 10 ani. Nu este cazul să facem asta, este evident acest lucru.”
Miniștrii sănătății și reprezentanții Guvernului subliniază intenția de a concentra eforturile pe introducerea de medicamente inovative în domeniul oncologiei și al bolilor rare. Prioritatea este, astfel, utilizarea acestor fonduri pentru tratamente care pot aduce beneficii directe pacienților, mai ales celor cu nevoi speciale, și nu pentru acoperirea unei datorii generate de un proces pierdut.
„Oncologia și zona bolilor rare sunt cele două domenii pe care eu personal m-aș concentra în momentul de față, pentru că acolo este cea mai mare nevoie de inovație”, a afirmat Rogobete. El a subliniat că alte domenii ar putea beneficia și ele de medicamente inovative, în condițiile în care soluțiile ar fi compatibile cu strategia de sănătate a țării.
Pentru moment, autoritățile române continuă să analizeze divers scenarii juridice și financiare, pentru a minimiza impactul bugetar al datoriei și pentru a asigura accesul pacienților la tratamentele de ultimă generație. În privința procesului cu Pfizer, Ministerul Sănătății precizează că hotărârea judecătorească este executorie, iar sumele trebuie blocate într-un cont, indiferent de decizia de atacare a hotărârii. Ucraina vrea să evite, astfel, o situație în care datoria să devină o problemă de gestionare pe termen lung, fără beneficii clare pentru cetățeni.
