Tensiuni în creștere în Strâmtoarea Ormuz: 20 de țări cer deblocarea rutelor maritime și condamnă Iranul
Un număr semnificativ de țări, între care state din Europa, Orientul Mijlociu și Asia, s-au reunit pentru a cere în mod ferm deblocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic vital pentru comerțul global. Aproximativ 20 de națiuni, printre care România, Emiratele Arabe Unite, Franța, Japonia, Marea Britanie și alte state europene, și-au exprimat sâmbătă dezacordul față de acțiunile Iranului, considerând că acestea amenință stabilitatea și libertatea de navigație în regiune.
Apel pentru dezescaladare și respectarea legii internaționale
Într-un comunicat comun semnat de aceste state, se condamnă ferm atacurile iraniene asupra navelor comerciale și infrastructurilor petroliere și gazeifere din Golf. „Condamnăm în termenii cei mai energici recentele atacuri ale Iranului împotriva navelor comerciale neînarmate în Golf, atacurile împotriva infrastructurilor civile, inclusiv a instalațiilor petroliere și de gaze, precum și închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forțele navale iraniene”, se menționează în declarație. Acestea solicită Iranului să înceteze imediat orice activitate care destabilizează regiunea, inclusiv amenințările cu mine, atacurile cu drone sau rachete și blocarea transporturilor maritime.
Apelul la respectarea Rezoluției 2817 a Consiliului de Securitate al ONU evidențiază seriozitatea cu care comunitatea internațională privește această criză. Țările semnatare fac un apel la evitarea escaladării, subliniind că orice acțiune unilaterale sau declanșare a conflictului în acest punct critic ar avea consecințe globale, afectând milioane de oameni, în special pe cei vulnerabili, din întreaga lume.
Sprijinul internațional pentru libertatea de navigație și măsurile de stabilizare
Implicarea națiunilor nu se limitează la exprimarea poziției; acestea sunt pregătite să sprijine eforturile internaționale de garantare a siguranței în Strâmtoarea Ormuz, o rută ce asigură peste 20% din petrolul comercializat la nivel global. În plus, țările semnatare salută decizia Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera rezervelor strategice de petrol, ca măsură de stabilizare a prețurilor și de prevenire a unei crize globale energetice.
Spre deosebire de aceste apeluri pașnice, situația din teren a fost în ultima săptămână marcată de acțiuni militare și retorici dure. US Army a anunțat că a reușit să limiteze capacitatea Iranului de a amenința navigația în această zonă, după atacuri asupra unor depozite de arme aflate pe coasta iraniană. În același timp, tensiunile dintre Iran și Statele Unite continuă să escaladeze, alimentate de conflicte politice și de intervenții militare din partea Washingtonului în regiune.
România și aliații săi încearcă să mențină calmul în regiune
Pe măsură ce criza se intensifică, România a ratificat poziția comună a statelor care cer restabilirea libertății de navigație. Președintele Nicușor Dan a declarat vineri seară că țara sa rămâne fermă în susținerea unui Strâmtoare Ormuz liber, fără însă să se implice în conflictul armat. „Am decis să ne alăturăm declarației Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei privind asigurarea în Strâmtoarea Ormuz a libertății de navigație, principiu fundamental al dreptului internațional”, a menționat președintele.
El a subliniat totodată că România își păstrează neutralitatea în războiul declanșat de SUA și Israel împotriva regimului de la Teheran, afirmând că eforturile majoritare continuă a fi de dezescaladare și de menținere a stabilității regionale. În contextul sectoarelor energetice și al creșterii prețurilor, autoritățile române sunt gata să participe la măsuri internaționale menite să limiteze impactul economic.
De la acuzații la rândul său, Trump reproșează lipsa de solidaritate
În același timp, președintele american Donald Trump a lansat criticări dure la adresa aliaților NATO, acuzându-i de lipsă de curaj și de lașitate pentru că refuză să se alăture eforturilor militare împotriva Iranului. Într-un atac fără precedent, Trump afirmă că NATO trebuie să-i urmeze exemplul, acuzându-i că nu și-au asumat responsabilitatea de a menține stabilitatea în regiune, cu toate că, în realitate, atacurile și provocările iraniene continuă să fie unele dintre cele mai grave din ultimii ani.
Criza din Golful Persic riscă să devină una dintre cele mai complicate și volatile de la începutul anului, iar evoluțiile viitoare depind în mare măsură de deciziile și de pozițiile diplomatice adoptate de volumul mare de actori implicați. Comunitatea internațională rămâne cu ochii pe regiune, în speranța că dialogul și respectul pentru dreptul internațional vor prevala în fața provocărilor militare și politice.
Sursa: Libertatea
