Inteligența artificială devine o realitate cotidiană, cu influențe dincolo de așteptări
Tehnologia AI nu mai este despre science fiction sau despre futurismul Silicon Valley — ea s-a infiltrat adânc în viața de zi cu zi, influențând decizii și comportamente din cele mai diverse domenii. În timp ce unii o percep ca pe o unealtă inovatoare, alții trag semnale de alarmă privind riscurile nesupravegheate ale unui “monster” digital tot mai greu de controlat.
Algoritmi care modelează percepția publică și deciziile financiare
Platformele de social media sunt, poate, cel mai vizibil exemplu de cum inteligența artificială a început să modeleze nu doar conținutul, ci și modul în care percepem lumea. Pe Facebook, o mare parte din materialele afișate nu provin din pagini urmărite direct de utilizatori, ci sunt generate de algoritmi care selectează și promovează informațiile cu cele mai mari șanse să capteze atenția. TikTok, pe de altă parte, analizează fiecare interacțiune – o simplă apăsare pe buton, un timp petrecut vizionând un clip – și construiește bule informaționale personalizate, creând astfel adevărate cercuri închise de conținut.
Baciu avertizează că social media nu mai reprezintă de mult “o piață liberă de idei”. “Este un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, radicaliza opinii sau manipula emoții. Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, subliniază el. În plus, utilizarea AI în domeniul financiar a făcut pași importanți, însă nu lipsiți de riscuri: algoritmii care analizează volum mare de date personale pot decide acordarea sau refuzul creditelor, dar și pot introduce discriminări pe criterii de vârstă, gen sau etnie, fără ca persoanele vizate să poată cere explicații sau să conteste deciziile.
Automatizarea recrutării și riscurile pentru sănătate
Nu doar mediul online sau finanțele sunt afectate; și piața muncii resimte influența AI-ului din ce în ce mai mult. Pot fi întâlniți adesea sisteme automatizate de screening a CV-urilor, care identifică în mod discret și, uneori, discriminatoriu, candidații, chiar dacă aceștia au calificări egale. “Primul ‘recrutor’ care îți citește CV-ul este adesea un algoritm”, explică Baciu, subliniind că, deși tehnologia face procesul mai rapid, riscul unei selecții părtinitoare persistă dacă nu este gestionată corect.
Nici domeniul sănătății nu este imun la aceste transformări. Algoritmii AI pot ajuta la identificarea timpurie a unor boli grav, precum cancerul pulmonar, dar metodele folosite nu sunt întotdeauna transparente. Există îngrijorări legate de decizii automatizate privind prioritizarea pacienților sau alegerea tratamentelor, într-un sistem în care deciziile umane trebuie să rămână, cel puțin în teorie, deasupra algoritmilor.
“În lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențial”, afirmă Baciu. “Tehnologia trebuie să sprijine decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate”. Este un echilibru delicat pe care multe sisteme încă nu și-au atins pe deplin ținta, dar care devine crucial în menținerea unui mediu sigur și etic.
România, în întârziere în fața legislației și a implementării
Deși tehnologia avansează rapid peste hotare, România pare să fie în urmă în ceea ce privește reglementarea AI. Regulamentul european, valabil de la mijlocul anului 2024, stabilește reguli clare pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, dar țara noastră nu a reușit încă să desemneze autoritatea națională competentă.
“Alte state au acționat rapid, cum ar fi Spania, care a creat prima agenție de supraveghere AI în UE, sau Italia, ce a adoptat o lege națională dedicată. Germania a înființat chiar o comisie parlamentară cu atribuții specifice”, explică Baciu. România are însă oportunitatea de a-și valorifica resursele: o populație de specialiști IT de top, mulți dintre ei experți în AI și machine learning, dar și un potențial energetic considerabil pentru dezvoltarea infrastructurii necesare implementării unor proiecte de amploare în domeniu.
Un plan avizat și bine structurat ar putea să plaseze România pe harta europeană a inovației în AI, prin crearea unei comisii speciale, însă decizia întârzie, iar riscurile sunt evidente. În același timp, promovarea unei legislații clare, transparente și responsabile va asigura nu doar competitivitatea economică, ci și protecția cetățenilor în fața unor decizii din ce în ce mai automatizate.
Trecerea timpului nu mai poate fi ignorată. Rămâne de văzut dacă România va reuși să-și pună amprenta în acest domeniu crucial, alături de alte națiuni europene, sau va rămâne în urma unui peisaj global în plină schimbare.
Sursa: Mediafax
