Conform Mediafax: Călin Georgescu a făcut o paralelă între lupta lui Mihai Viteazul pentru unirea românilor și „globaliștii anticreștini” din prezent, într-un mesaj transmis duminică, 9 august, cu ocazia comemorării a 425 de ani de la uciderea domnitorului. Georgescu a subliniat rolul lui Mihai Viteazul ca primul domnitor care a reușit să unească românii prin intermediul sabiei.
Moartea prin trădare a lui Mihai Viteazul
Potrivit mesajului lui Călin Georgescu, Mihai Viteazul, un apărător al Ortodoxiei, a fost ucis „mișelește, prin trădare, la Câmpia Turzii” pe 9 august 1601. Georgescu consideră că nu doar voievodul reprezenta un pericol pentru interesele Imperiului Habsburgic, ci și ideea pe care o promova: unitatea românilor.
Paralele istorice și spirituale
Călin Georgescu a trasat o legătură directă între interesele Imperiului Habsburgic de la începutul secolului al XVII-lea și ceea ce el numește astăzi „globaliști anticreștini”. El afirmă că, la fel ca în trecut, aceleași „interese imperiale”, acum reprezentate de acești „globaliști anticreștini”, se tem de românii uniți.
Acesta a adăugat că Mihai Viteazul ne-a demonstrat potențialul românilor atunci când sunt uniți. De asemenea, a făcut trimitere la Sfânta Evanghelie, subliniind că puterea de a rămâne uniți provine dintr-un „grăunte de credință care poate muta munții din loc”, din rugăciune și din post. Georgescu citează din scripturi: „Uniți unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu: «…și nimic nu va fi vouă cu neputință»”.
Declarația lui Călin Georgescu intervine într-un context politic în care discuțiile despre suveranitate și identitate națională sunt frecvente. Analogia trasată de Georgescu între trecutul istoric și prezentul geopolitic sugerează o viziune personală asupra forțelor care ar acționa împotriva unității românești.
Mesajul politicianului pe rețeaua de socializare a stârnit deja reacții diverse în spațiul public. Comentariile adesea polarizate se referă la interpretarea istorică și la relevanța acesteia pentru dezbaterile actuale din societatea românească.
Comemorarea morții lui Mihai Viteazul, un personaj istoric central în conștiința națională românească, este frecvent folosită în discursurile publice pentru a invoca teme legate de unitate, independență și identitate. Datarea pe 9 august 1601, la Câmpia Turzii, marchează sfârșitul vieții unui domnitor care a reușit, pentru o scurtă perioadă, să unească principatele românești.
Sursa: Mediafax
