Conform Economistul.ro: România exportă energie ieftină, cumpără scump, din cauza lipsei de stocare
nnRomânia se confruntă cu o paradoxală situație în sectorul energetic: exportă surplusul de energie electrică produs în zilele însorite la prețuri derizorii, uneori chiar negative, în timp ce seara, în perioadele de vârf de consum, importă același curent la tarife mult mai ridicate. Această discrepanță, explicată prin lipsa acută de capacități de stocare la nivel național, plasează țara într-o poziție economică dezavantajoasă față de vecini precum Bulgaria, care au implementat strategii eficiente de gestionare a energiei.nn
Lecția bulgară în materie de stocare
nnVecinii bulgari au demonstrat o abordare pragmatică în rezolvarea problemei stocării energiei, devenind lideri balcanici și europeni în soluții bazate pe baterii. Prin eliminarea barierelor birocratice și recunoașterea unităților de stocare ca participanți independenți la piață, Sofia a stimulat investițiile. Guvernul bulgar a alocat 600 de milioane de euro din fonduri PNRR pentru zeci de proiecte comerciale de stocare, incluzând unități co-locate în parcuri solare și soluții autonome. Aceste sisteme permit încărcarea energiei ieftine din timpul zilei și revânzarea acesteia la prețuri de vârf seara.nn
nnPe lângă sistemele pe bază de baterii, Bulgaria a investit și în hidrocentrale cu acumulare prin pompare, o tehnologie pe care România, în ciuda potențialului hidrologic, o are doar în proiecte abandonate. Complexul Chaira, cu o capacitate de 864 MW, alături de alte centrale din complexul Rila-Rhodopi, totalizează o capacitate flexibilă de stocare semnificativă. Principiul este simplu: apa este pompată în lacul superior când energia este ieftină (la prânz, când parcurile fotovoltaice supraproduc) și este eliberată prin turbine seara, generând curent la prețuri mari.nn
Tarnița-Lăpuștești, un proiect etern amânat
nnÎn contrast cu dezvoltarea din Bulgaria, România se confruntă cu stagnarea proiectului Tarnița-Lăpuștești, o hidrocentrală cu acumulare prin pompare concepută acum peste patru decenii. Proiectul a rămas, ciclic, în dezbateri parlamentare și studii de fezabilitate, fără ca vreo lucrare efectivă să fie demarată. Lipsa unei astfel de capacități generează pierderi economice semnificative, transformând țara într-un exportator de energie ieftină și un importator de energie scumpă.nn
Securitatea energetică, fundamentul puterii de cumpărare
nnArticolul subliniază că strategiile ambițioase de mediu sau biodiversitate rămân ipotetice atâta timp cât populația nu își permite costurile de bază, precum cele pentru energie. Securitatea energetică și puterea de cumpărare a cetățeanului trebuie să fie prioritare, oferind o bază solidă pentru orice altă inițiativă națională.nn
nnSoluțiile pentru ieșirea din acest cerc vicios sunt clare și au la bază modele de succes din proximitate. În primul rând, reglementarea stocării trebuie simplificată, recunoscând bateriile și capacitățile de pompaj ca participanți independenți la piață, fără dublă licențiere descurajantă. În al doilea rând, fondurile europene disponibile trebuie direcționate explicit către proiecte comerciale de stocare, similar alocării bulgare de 600 de milioane de euro. În al treilea rând, proiectul Tarnița-Lăpuștești necesită o transformare dintr-un vis administrativ într-un șantier activ, cu finanțare mixtă și un calendar public de execuție.nn
nnOrice strategie națională trebuie să integreze o ierarhie realistă a nevoilor, în care securitatea energetică și accesibilitatea costurilor pentru cetățeni preced ambițiile simbolice. Doar o țară care își asigură necesarul de energie, fără dependență de prețurile de export, poate discuta cu adevărat despre reziliență.nn
Sursa: Economistul.ro
