Sondajul relevă că 70% dintre români au cel puțin un dinte lipsă, iar vizitele la stomatolog sunt rare
Un studiu recent scoate la iveală o problemă gravă a sănătății orale în România: 70% dintre adulți suferă de pierderea a cel puțin un dinte. Raportul, realizat de specialiști în domeniul stomatologic, evidențiază nu doar amploarea acestei situații, ci și modul în care comportamentul românilor în ceea ce privește igiena dentară contribuie la agravarea problemelor. În același timp, datele arată că românii ajung la stomatolog, în medie, doar o dată la trei ani, fapt care explică în mare parte incidența crescută a problemelor dentare severe și costurile mari de tratament.
Pierderea dinților – o problemă frecventă în rândul adulților
Conform cercetărilor, pierderea dinților nu mai este o situație exclusivă pentru vârsta înaintată, ci devine tot mai frecventă în rândul adulților de toate vârstele. Aceasta poate avea cauze multiple, de la igiena orală precară și consumul excesiv de zahăr la evoluția neglijată a unor infecții sau boli parodontale. „Este foarte grav faptul că 70% dintre români au cel puțin un dinte lipsă. Aceasta indică nu doar o problemă estetică, ci și una funcțională, riscul apariției altor complicații fiind crescut”, explică dr. Luminița Oancea, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Stomatologi din România.
Aceasta subliniază faptul că pierderea dinților influențează calitatea vieții, afectând capacitatea de mestecat, vorbirea și chiar stima de sine. Specialistul adaugă că, în cazul în care aceste probleme nu sunt monitorizate și tratate corespunzător, acestea pot duce la complicații mai grave, precum afecțiuni cardiace sau diabet, amplificând sarcina asupra sistemului medical.
Visite regulate, soluția pentru prevenire și tratament precoce
O altă problemă cu care se confruntă românii este reticența de a merge regulate la medicul stomatolog. Potrivit studiului, această aproximativă repetare a vizitelor, o dată la trei ani, contribuie decisiv la agravarea problemelor dentare. În aceste condiții, cele minore, precum carii sau inflamații gingivale, se transformă rapid în afecțiuni complicate, necesitând tratamente costisitoare și invazive.
„Vin la dentist doar atunci când durerea devine insuportabilă sau când e deja prea târziu. Această abordare provoacă probleme mai mari și, implicit, costuri mai ridicate pentru pacient”, spune medicul stomatolog. El atenționează faptul că, în absența unor controale regulate și acțiuni preventive, numărul celor cu probleme dentare grave va tot crește, punând presiune pe sistemul de sănătate.
Consecințe economice și sociale
Situația din România evidențiază o problemă sistemică legată de educație în domeniul sănătății orale. Costurile tratamentelor majore, mai ales în cazul celor cu multiple pierderi de dinți, pot ajunge și la câteva mii de euro, o sumă considerabilă pentru o societate în care accesul la servicii stomatologice de calitate nu este întotdeauna facil.
Pe termen lung, s-a observat că lipsa unor măsuri preventive și o educație slabă în acest domeniu duc nu doar la probleme fizice, ci și la stigmatizare socială, în special pentru cei tineri sau activi în câmpul muncii. În plus, o igienă orală precară poate afecta și încrederea în sine, influențând performanța personală și profesională.
Perspectivele pentru sănătatea orală în România
Autoritățile și specialiștii din domeniu subliniază importanța introducerii unor programe de prevenție mai eficiente, campanii de educație și campanii de conștientizare despre importanța controalelor regulate. De asemenea, se impune un accent mai mare pe educația sanitara în școli și în comunitățile vulnerabile.
În contextul creșterii conștientizării legate de sănătatea orală, se speră ca, în următorii ani, cifra vizitelor regulate la stomatolog să crească, iar problemele dentare să fie detectate și tratate din faze incipiente, reducând astfel impactul economic și social al acestei pandemii silentioase. Stomatologia va trebui să devină o prioritate pentru sistemul de sănătate din România, pentru ca această pierdere de dinți să nu mai fie privită doar ca o problemă individuală, ci ca o tragedie socială şi economică pe termen lung.
Sursa: Observator
