Un șobolan considerat dispărut de 11 milioane de ani a fost redescoperit în Laos, spre uimirea cercetătorilor. Creatura, denumită șobolanul de stâncă laotian, aparține unei familii de rozătoare despre care se credea că nu mai există. Descoperirea a fost descrisă ca un exemplu excepțional al fenomenului numit „efectul Lazăr”.
Primele semne ale existenței acestui animal au apărut în 1996, când biologul Robert Timmins a observat rozătoare neobișnuite vândute pe o piață din Laos. Ulterior, au fost găsite cranii și fotografii ale animalelor, precum și fragmente osoase extrase din excrementele unor bufnițe. Specimenele au fost trimise la Natural History Museum din Londra.
O fosilă vie în carne și oase
Inițial, șobolanul de stâncă laotian a fost considerat o specie necunoscută. Studiile ulterioare au arătat însă asemănări izbitoare cu fosilele de rozătoare datând din Oligocenul timpuriu până în Miocenul târziu, descoperite în diverse țări din Asia. S-a dovedit că animalul era, de fapt, ultimul supraviețuitor al unei familii antice de rozătoare, Diatomyidae, dispărută de milioane de ani.
Fenomenul, numit „efectul Lazăr”, se referă la apariția unei specii dispărute din registrele fosile, fie ca fosile mai recente, fie ca indivizi vii. Acest lucru demonstrează cât de incomplet este tabloul înțelegerii lumii naturale și cât de multe surprize pot mai exista. Descoperirea a ridicat probleme și față de importanța conservării biodiversității.
Cum arată șobolanul de stâncă laotian
Animalul, asemănător unei veverițe și unui șobolan, a fost filmat și fotografiat în mediul său natural, în apropierea graniței cu Thailanda. Spre deosebire de alte rozătoare, șobolanul de stâncă laotian nu este adaptat pentru cățărat. Acesta preferă să se deplaseze pe formațiuni de calcar, adoptând o mișcare asemănătoare unei rațe.
Cazul șobolanului de stâncă laotian ilustrează importanța cunoștințelor locale și indigene. Biologii au analizat specimene în laboratoare, dar localnicii din Laos erau deja familiarizați cu această creatură. Această colaborare dintre știința modernă și cunoștințele tradiționale a dus la o înțelegere mai profundă a biodiversității.
În 2006, un studiu publicat în revista Science a confirmat că acest animal este o „fosilă vie”.
