Prelungirea conflictului din Iran și efectele sale: România, în vizorul scumpirilor la energie
Scumpirea petrolului, generată de tensiunile din Iran, începe să-și facă simțită prezența în economiile europene, inclusiv în cea românească. Specialiștii de la Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, un proiect de cercetare al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, avertizează asupra efectelor în lanț: de la facturi mai mari la energie, până la potențiale frâne în dezvoltarea economică.
Impactul direct: cum ne afectează buzunarele
Creșterea prețurilor la combustibili erodează puterea de cumpărare a românilor. Acest lucru duce inevitabil la o reducere a consumului, ceea ce, la rândul său, încetinește ritmul de creștere economică. Analizele arată că inflația se va menține la cote ridicate, afectând bugetele gospodăriilor și competitivitatea companiilor.
Efectele nu se opresc aici. Scumpirea petrolului și incertitudinile globale afectează negativ exporturile României, în special către zona euro, care reprezintă principalul partener comercial. Reducerea exporturilor frânează direct evoluția Produsului Intern Brut (PIB). Companiile, dar și populația, devin mai prudente, amânând investițiile și cheltuielile neesențiale.
Paralelă cu criza energetică din 2022
Echipa RoEM-UBB FSEGA a făcut o paralelă cu criza energetică din 2022, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pentru a evalua magnitudinea actualei crize. La debutul conflictului Rusia-Ucraina, prețul petrolului Brent era de 96,84 USD/baril. O lună mai târziu, acesta ajungea la 119,03 USD/baril, o creștere de 22,91%.
În comparație, în cazul conflictului SUA/Israel-Iran, dinamica a fost mai accentuată. Prețul petrolului Brent a crescut de la 72,48 USD/baril, pe 28 februarie 2026, la 115,86 USD/baril după o lună (+59,85%), în timp ce cotația TTF a gazului natural a avansat semnificativ. În 2022, guvernul României avea un spațiu mai mare de manevră pentru intervenții, deficitul fiind mai mic. Acum, spațiul de manevră este mai restrâns, ceea ce complică luarea de măsuri.
Soluții pe termen scurt și lung
Specialiștii consideră că plafonarea prețurilor la carburanți este doar o soluție pe termen scurt, menită să ofere un răgaz de adaptare. Intervențiile pe termen lung pot genera dezechilibre pe piață, inclusiv riscuri de penurie.
„În prezent, problema fundamentală o reprezintă reducerea cantității de petrol disponibil”, a declarat cercetătorul Csaba Balint. Guvernul a intervenit deja pentru a atenua șocul inițial, prin măsuri temporare valabile până la 30 iunie 2026. Soluționarea conflictului din Iran ar putea stabiliza piețele energetice în una sau două luni. Cu toate acestea, tensiunile geopolitice pot continua să influențeze evoluția piețelor energetice.
