Conform HotNews: Alegerile anticipate, deși invocate în discuțiile politice actuale, se lovesc de obstacole legale și practice majore, considerate „imposibil” de depășit în acest moment de către Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP). Contrar opiniei sale, un fost președinte al Curții Constituționale a României (CCR) cataloghează aceste argumente drept „povești”.
Imposibilitatea organizării alegerilor anticipate pe cale legală
Șeful AEP a subliniat, marți, în cadrul unei conferințe de presă, că lipsa unui Parlament activ și a unui Guvern cu puteri depline împiedică demersurile necesare pentru organizarea unui scrutin anticipat. Potrivit lui Țuțuianu, o scurtare a termenelor electorale implică adoptarea unui act normativ, fie o ordonanță de urgență, fie o lege.
„Noi nu avem astăzi nici Parlament la lucru şi nici Guvern care să poată adopta o ordonanţă de urgenţă, iar subsecvent ar trebui adoptate cel puţin cinci hotărâri de guvern. Cu alte cuvinte, în ziua când s-a dizolvat Parlamentul ar trebui să avem ordonanţa şi ar trebui să avem cinci hotărâri de guvern şi ar însemna să încălcăm toate regulile privind transparenţa”, a explicat Adrian Țuțuianu.
Deși AEP are capacitatea tehnică de a pregăti un proiect de lege care să reglementeze alegerile anticipate, provocarea majoră constă în adoptarea acestuia. Perioada de vacanță a parlamentarilor și lipsa unui Guvern cu puteri executive complete fac dificilă parcurgerea rapidă a procedurilor legislative.
Legea 208/2015, actul normativ de bază în materie electorală, a fost concepută pentru alegeri desfășurate conform calendarului normal. Calendarul electoral și termenele procedurale specifice acestuia sunt considerate de Țuțuianu „imposibil” de respectat în contextul unor alegeri anticipate.
Contracara din partea fostului președinte CCR
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, contrazice ferm poziția șefului AEP, considerând că organizarea alegerilor anticipate este perfect posibilă. Zegrean afirmă că Guvernul, chiar și în exercitarea interimară a funcției, are atribuțiile necesare pentru a stabili calendarul electoral și termenele aferente prin hotărâri de guvern.
„Calendarul electoral îl stabilește guvernul. Toate termenele sunt stabilite prin hotărâre de guvern, astfel că Executivul poate stabili și termene mai scurte. Nu este nevoie de altă lege. Iar pentru că este o problemă de urgență, Guvernul interimar poate să adopte hotărâri de guvern”, a declarat Augustin Zegrean.
Constituționalistul critică vehement atitudinea celor de la AEP, catalogând argumentele acestora drept „povești de oameni care nu știu legile”. Zegrean subliniază că modificările frecvente ale legislației electorale, în scopuri politice, contravin recomandărilor Comisiei de la Veneția, care pledează pentru stabilitatea cadrului electoral pe termen lung.
Sursa: HotNews
