Conform G4Media: Beijingul, scena unei noi ordini mondiale?
În ultima săptămână, capitala Chinei a fost centrul atenției globale, găzduind vizitele lui Donald Trump și Vladimir Putin. Trump a fost primit cu onoruri fastuoase, în timp ce Putin a părut să primească un tratament mai puțin sclipitor. În ambele cazuri, președintele chinez Xi Jinping a ieșit învingător, demonstrând ascensiunea Chinei pe scena mondială. Odată cu aceste vizite, Beijingul pare să își recupereze rolul istoric de centru al lumii, unde soli străini vin să își manifeste respectul.
Trump, Putin și marea ordine chineză
nVizita lui Trump a marcat o premieră: primul președinte american care a vizitat Beijingul în ultimii opt ani. Joe Biden a evitat o astfel de deplasare, preferând o „competiție gestionată responsabil” cu China. În trecut, președinții americani au fost prezenți la Beijing doar cu ocazia unor summit-uri internaționale, cu mai puțin fast. În 2017, Trump fusese primit cu mare fast, dar efectele practice ale vizitei au fost limitate. Au fost semnate acorduri comerciale, dar relația economică dintre cele două țări nu s-a schimbat fundamental.
Sincronizarea vizitelor lui Trump și Putin nu a trecut neobservată. Unii experți cred că acest lucru a fost cea mai importantă reușită a Beijingului. Mulți analiști sunt de părere că aceste întâlniri au fost mai mult despre „optică” decât despre rezultate concrete, dar arată modul în care politica globală se reorganizează în favoarea Chinei. Alexander Korolev, lector senior în politică și relații internaționale la UNSW Sydney, a declarat: „China, cred eu, devine tot mai mult nodul central… Nu este vorba că China încearcă să pună Washingtonul și Moscova una împotriva celeilalte, ci că se poziționează tot mai mult ca centrul sistemului.”
Două abordări, același rezultat?
nAnaliza comparativă a vizitelor relevă un tratament diferențiat pentru cei doi lideri. Putin a fost întâmpinat de ministrul de Externe, Wang Yi, față de Trump, care a fost întâmpinat de vicepreședintele Han Zheng. Banchetul de stat pentru Trump a fost transmis în direct, în timp ce programul artistic al lui Putin a inclus „Dansul micilor lebede”. Putin a plecat repede, în timp ce Trump a avut parte de o vizită relaxată. Putin a plecat fără să susțină o conferință de presă comună, dar a semnat o declarație comună cu Xi Jinping. Liderul rus nu a reușit să încheie acordul pentru gazoductul Siberia 2. Trump a obținut acorduri economice concrete. Xi Jinping a avut un turneu de forță diplomatic, primind șefi de stat din Franța, Coreea de Sud, Spania și Thailanda.
Taiwanul, mărul discordiei
nRelațiile cu Taiwanul rămân un punct sensibil. Xi Jinping a avertizat direct pe Donald Trump că o gestionare inadecvată a problemei Taiwanului ar putea duce la un conflict direct între China și Statele Unite. China se opune ferm vânzării de arme în valoare de 14 miliarde de dolari pe care Washingtonul o pregătea pentru Taipei. Taiwanul deține o poziție crucială în industria mondială de cipuri. O analiză a guvernului SUA arată că Taiwan, prin compania Taiwan Semiconductor Manufacturing Company Limited (TSMC), produce peste 90% dintre cele mai avansate cipuri din lume. O eventuală agresiune chineză ar avea consecințe economice dezastruoase, de ordinul trilioanelor de dolari. În aprilie 2026, Biroul Național de Securitate al Taiwanului a acuzat China de practici neloiale pentru a „fura” industria de semiconductori. Donald Trump a fost criticat pentru intenția de a permite exportul către China al cipurilor avansate Nvidia H200. Documentele financiare arată că Trump a cumpărat acțiuni Nvidia cu o săptămână înainte ca guvernul său să aprobe vânzarea de cipuri către China.
În timp ce pentru Rusia, China rămâne o benzinărie utilă, Statele Unite reprezintă principalul competitor economic și singurul obstacol real în calea unei eventuale acaparări totale a Taiwanului. O demonstrație a importanței strategice a acestui subiect este faptul că Pentagonul a amânat vânzarea de arme către Taiwan, oficial pentru a face față noilor tensiuni cu Iranul.
Sursa: G4Media
