Conform Gândul: Sindicatele din învățământ resping categoric propunerea privind salarizarea personalului didactic, prezentată marți la Palatul Cotroceni. Cele trei mari federații sindicale – FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater” – consideră că oferta actuală nu răspunde revendicărilor susținute constant și nu poziționează corect profesia didactică în noua grilă salarială a sectorului public. Discuțiile au continuat la Ministerul Muncii, însă fără a se ajunge la o soluție concretă privind problema esențială a grilei de salarizare.
Propuneri respinse și nemulțumiri
Potrivit reprezentanților a peste 300.000 de salariați din învățământul preuniversitar și universitar, propunerea prezentată pe 11 august 2026 aduce unele modificări, precum acordarea unui spor pentru dirigenție de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de numărul de elevi. De asemenea, s-a propus modificarea calculului pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore. În învățământul superior, au fost operate reechilibrări ale coeficienților, acceptându-se un spor de 10% pentru tutorat.
Cel de-al doilea material discutat propune o grilă salarială cu coeficienți cuprinși între 2,12 pentru profesorul debutant și 2,55 pentru profesorul cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime, aplicabilă începând cu 1 septembrie 2028. Pentru învățământul superior, coeficienții variați între 2,12 pentru asistentul universitar și 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime, de asemenea, cu aplicare din septembrie 2028.
Sindicatele susțin că aceste propuneri, deși răspund parțial unor probleme semnalate, nu rezolvă fondul problemei: nivelul coeficienților de ierarhizare și poziționarea personalului didactic.
Revendicările sindicatelor pentru o grilă echitabilă
Reprezentanții cadrelor didactice cer o grilă de salarizare în care coeficienții de ierarhizare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar să fie cuprinși între 2,10 și 2,90. Această propunere vizează reflectarea reală a evoluției în carieră, experienței și responsabilității profesionale, în scopul redării atractivității profesiei didactice.
Pentru învățământul superior, sindicatele pledează pentru coeficienți de ierarhizare cuprinși între 2,25 și 4,05, valori care să includă și indemnizația pentru titlul științific de doctor.
Sindicatelor subliniază că constrângerile bugetare nu pot justifica nivelul coeficienților și, implicit, locul educației în sistemul public de salarizare. Aceștia amintesc de greva generală din 2023, când Guvernul și-a asumat public reașezarea salarizării personalului din educație, și de grila elaborată în 2024, în colaborare cu Banca Mondială, care se baza pe principii de ierarhizare diferite față de propunerea actuală.
Proiectul actual de lege a salarizării, în lipsa unei grile care să corespundă acestor principii, riscă să perpetueze problemele salariale din educație, afectând evoluția profesională și capacitatea sistemului de a atrage și menține personal calificat. Se invocă exemplul învățământului preuniversitar, unde numărul cadrelor didactice necalificate a ajuns la aproximativ 6.300, un semnal de alarmă ce nu poate fi ignorat.
În acest context, sindicatele solicită Parlamentului fie să adopte grilele propuse de sindicatele din educație, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan. Viitorul educației depinde de recunoașterea valorii sale.
Sursa: Gândul
