Conform Economica: Băncile, ținta predilectă a atacurilor cibernetice în 2025
Sistemul bancar românesc a continuat să fie, și în anul 2025, principalul vizat de atacurile cibernetice, conform datelor Centralizate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Instituțiile financiare se află în fruntea listei, deși pe un loc secund, imediat după serviciile poștale și de curierat. Acestea din urmă au înregistrat 11% din totalul incidentelor raportate, în timp ce sectorul financiar a acumulat 6%.
Phishingul și frauda, motorul principal al infracțiunilor cibernetice
Phishingul și frauda cibernetică au reprezentat, împreună, aproape două treimi din totalul incidentelor raportate către DNSC în 2025. Phishingul a atins o pondere de 38%, iar frauda cibernetică a însumat 27%. Compromiterea conturilor a urmat cu 9%, iar compromiterea aplicațiilor și serviciilor cu 3%. Deși aceste categorii nu generează neapărat cele mai mari pagube operaționale, ele confirmă că factorul uman rămâne cea mai mare vulnerabilitate exploatată de infractorii cibernetici.
Inteligența artificială, un nou teren de joacă pentru atacatori
Anul 2025 a marcat o escaladare semnificativă a riscurilor cibernetice, o parte din cauză fiind și implicarea tot mai pronunțată a inteligenței artificiale (IA). Atacurile de tip ransomware au vizat organizații din sectoare esențiale, companii private și instituții publice, în timp ce grupările specializate au continuat să profite de contextul geopolitic pentru a desfășura campanii cibernetice avansate. Instrumentele bazate pe IA facilitează exploatarea automată a vulnerabilităților software, iar adoptarea rapidă a aplicațiilor de inteligență artificială generativă a creat noi dependențe tehnologice, adesea insuficient gestionate.
Contextul geopolitic instabil, profesionalizarea grupurilor de criminalitate informatică și extinderea suprafeței de atac, generate de digitalizarea accelerată a serviciilor publice și comerciale, au contribuit la menținerea unui nivel ridicat al amenințărilor cibernetice la adresa spațiului civil din România pe tot parcursul anului trecut. Atât grupările motivate financiar, cât și actorii susținuți de state au exploatat vulnerabilitățile tehnice și organizaționale, concentrându-se asupra sectoarelor cu volume mari de tranzacții și date sensibile, infrastructurilor critice și furnizorilor de servicii digitale. Diferențele semnificative de maturitate cibernetică între sectoarele economice, dar și între organizațiile din același domeniu, continuă să reprezinte un risc major, impunând investiții constante în securitatea cibernetică.
Sursa: Economica
