Tinerii din România, optimiști sau pesimiști în ceea ce privește direcția țării? Un nou sondaj sociologic scoate la iveală percepțiile vocii tinere asupra situației actuale și perspectivele de viitor ale României

Percepția tinerilor despre direcția României

Rezultatele sondajului indică o polarizare clară în rândul tinerilor cu privire la evoluția României. Aproximativ un sfert dintre respondenți (25,8%) consideră că țara îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce majoritatea – 65,2% – văd cu pesimism actuala traiectorie. O parte mică, de 9%, nu au răspuns sau au rămas indecise.

Diferențele sunt strălucitoare în funcție de vârstă, nivel de educație, mediul de rezidență și statut socioeconomic. Tinerii între 18 și 24 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din orașe și cei cu venituri mai consistente manifestă mai mult optimism în privința viitorului. În schimb, tinerii din rural, cei cu educație primară și venituri mici adopta o atitudine pesimistă, considerând că actuala direcție a țării este greșită.

Prioritățile financiare și locuința: realități dure pentru tineri

Din punct de vedere financiar, tânăra generație indică principalele surse de stres: alimentele și energia. Potrivit studiului, 35,7% dintre respondenți consideră că aceste categorii le afectează cel mai mult bugetul lunar, urmate de chirie, transport, sănătate și educație. În pragul independenței, doar 38,1% dintre aceștia dețin o locuință proprie, majoritatea fiind încă în gesta de a locui cu părinții sau în alte forme de coabitare.

Proiecțiile pentru următorii cinci ani arată o speranță de progres, cu 58,9% dintre tineri anticipând că vor locui în propria lor casă, departe de părinți, în timp ce doar 18,8% anticipează să continue să plătească chirie.

Piața muncii și migrația: obstacole și oportunități

În zona de ocupare, sondajul relevă o situație tensionată: 56,7% dintre tineri spun că au un loc de muncă, în timp ce 43,2% sunt încă în căutare. Salariul perceput ca fiind insuficient pentru acoperirea nevoilor a fost invocat de aproape o treime, iar lipsa oportunităților din zonele rurale și lipsa de experiență sunt considerate cele mai mari bariere de angajare.

Marea preocupare a multora dintre aceștia rămâne plecarea în străinătate. Aproape o treime (27,6%) ia în calcul să plece în următoarele 12 luni, iar pentru 38,7% din tineri, lucrul în afară reprezintă o soluție importantă pentru un trai mai bun. În același timp, familia rămâne cea mai dificil de părăsit, fiind motivul principal pentru reținere.

Sănătatea mintală și drepturile reproductive

Discuția despre sănătatea mintală devine tot mai prezentă în rândul tinerilor, aproape 40% dintre aceștia raportând probleme de acest gen în ultimele 12 luni. Conform studiului, un număr covârșitor (84,4%) consideră că statul ar trebui să acopere costurile pentru un minim de ședințe de terapie sau consiliere psihologică, însă costul ridicat și rușinea rămân principalele obstacole în accesarea acestor servicii.

Privind drepturile reproductive, opinia publică este împărțită: 35,5% dintre tineri susțin accesul legal la avort, în timp ce o majoritate de 58,4% se opun. În același timp, doar o pătrime dintre respondenți consideră că femeile au un acces foarte larg la servicii de sănătate reproductivă.

Percepția asupra securității și geopoliticii

În ceea ce privește siguranța în spațiile publice, doar o minoritate relativ redusă (21,3%) se simțea foarte în siguranță. În schimb, 42,8% se simțeau destul de în siguranță, iar opinia despre protecția victimelor violenței este împărțită.

Situația geopolitică influențează și ea percepțiile tinerilor. Aproape o cincime (16,5%) manifestă îngrijorare față de extinderea conflictului din Ucraina în România, în timp ce 32,7% consideră că corupția și lipsa de competență reprezintă cele mai mari amenințări. În același timp, tinerii par mai încrezători în colaborarea internațională: 68,7% cred că NATO ar apăra România în cazul unui atac, iar peste jumătate (51,6%) spun că UE ar ajuta țara în cazul unei crize economice.

Trecut, prezent și viitor politic

În ceea ce privește orientarea politică, viitorul pare a fi deschis spre schimbare, cu 60,6% susținând ideea unei societăți mai moderne, în vreme ce 36,7% păstrează atașamentul față de tradiții. În planul ideologic, tinerii se divid aproape în egală măsură între centru-stânga și dreapta, arătând o societate în continuă căutare a echilibrului.

Implicarea și percepțiile asupra instituției europene se evidențiază clar: puțin peste o pătrime știu suficiente despre activitatea Parlamentului European, iar majoritatea cred că proiectele europene pot afecta suveranitatea României.

Pe ansamblu, tânăra generație reflectă ambivalențele societății românești – o dorință de schimbare și de avans, combinată cu temeri legate de viitor, de locuri de muncă și de integrarea în peisajul european. Într-un context geopolitic complicat, tinerii par să fie conștienți de multiplele provocări, dar și de speranța în un eventual moment de renaștere pentru România.

Sursa: Mediafax