Ungaria sub lupa suspiciunilor legate de spionaj și influență rusă: Szijjarto, un liant controversat între Budapesta și Moscova
Tensiunile din sfera politică europeană au fost relansate odată cu apariția acuzațiilor referitoare la legăturile strânse dintre oficialii ungari și Rusia, în contextul războiului din Ucraina. Recent, se naște întrebarea dacă poziția guvernului de la Budapesta, condus de Viktor Orbán, este de fapt controlată sau influențată de Kremlin, în condițiile în care un oficial important al Ungariei, ministrul de externe Peter Szijjarto, apare în scenele de conflict ca un veritabil canal de comunicare cu Rusia.
Szijjarto, un intermediary în vizorul occidental
Susținut de afirmațiile unui oficial european, premierul ungar a fost acuzat că a folosit telefonul pentru a raporta în mod frecvent și în timp real ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, informații despre discuțiile și deciziile din cadrul Uniunii Europene. Conform relatărilor, Szijjarto a avut ședințe, uneori chiar înainte sau după reuniunile de la Bruxelles, în care transmitea direct Moscovei ceea ce se discuta în forurile europene. Această practică a fost interpretată de unii ca o modalitate prin care Rusia și-ar păstra un cuvânt greu de spus în dezbaterile și deciziile UE, consolidând o presupusă influență asupra Ungariei în contextul războiului din Ucraina.
Aceasta nu este prima dată când guvernul de la Budapesta este criticat pentru apropierea de Kremlin. În ultimii ani, mai mulți oficiali europeni, inclusiv ferenc Fresz, fost șef al autorității de apărare cibernetică, au adus în discuție activități de infiltrare rusă în infrastructura digitală a Ministerului de Externe de la Budapesta, dar și deschiderea guvernului de la Budapest față de interesele Moscovei. O astfel de abordare a produs deja tensiuni majore între Bruxelles și Budapest, în condițiile în care Viktor Orbán evită să condemne public acțiunile Rusiei în Ucraina, menținând o relație ambiguă cu Kremlinul.
Reacțiile politice și impactul asupra imaginii Ungariei
Liderul opoziției maghiare, Peter Magyar, nu s-a sfiit să-l numească pe Szijjarto „trădător al Ungariei” în contextul acuzațiilor legate de raportările constante către Lavrov. „Faptul că ministrul ungar de externe raportează rușilor aproape în fiecare minut despre fiecare reuniune a UE este o pură trădare. Acest om și-a trădat nu doar țara, ci și Europa”, a declarat liderul opoziției. Alte critici aduc în discuție și vizitele frecvente ale lui Szijjarto în Rusia, ultima fiind pe 4 martie, cu doar câteva zile înainte de o reuniune a miniștrilor de externe ai UE, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin.
Pe fondul acestor acuzații, contextul devine și mai complicat: se adaugă recente dezvăluiri despre încercări ale serviciilor de informații rusești de a-l înscena pe premierul Viktor Orbán ca victimă a unei tentative de asasinat, în încercarea de a-i îmbunătăți imaginea în campania electorală pentru alegerile din 12 aprilie. În plus, se susține că agențiile ruse, precum GRU, au operat din ambasada de la Budapesta, influențând discursul public în favoarea regimului Orbán. Aceste campanii de influență includ și o amplificare pe rețelele sociale, unde se promovează ideea că doar Orbán poate proteja suveranitatea Ungariei, acțiuni posibile și cu sprijinul unor membri ai ambasadei ruse, precum Tigran Garibian, implicat în întâlniri cu jurnaliști pro-Orban.
Impactul acestor dezvăluiri ridică semne de întrebare asupra orientării strategice a Ungariei, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să mențină coeziunea și să contracareze influențele ruse în interiorul blocului comunitar. În plus, existența unor persoane apropiate Kremlinului în cercul cheie al guvernului de la Budapest, precum foste translate ale liderului rus, ridică probleme serioase de securitate și de integritate democratică.
Cu toate că oficialii maghiari neagă aceste acuzații și refuză să comenteze în mod direct, reacțiile din partea partidelor de opoziție și ale experților indică o situație fragilă, în care Ungaria pare să fie fragmentată între loialitatea față de UE și influența exercitată de Kremlin. Războiul din Ucraina nu face decât să intensifice aceste tensiuni, iar viitorul politic al țării depinde acum de modul în care autoritățile vor gestiona aceste acuzații și presiuni externe.
Sursa: Libertatea
