Dezinformarea despre sănătatea mintală domină rețelele sociale, iar TikTok, platforma preferată pentru conținutul viral în ultimii ani, devine un teren fertil pentru răspândirea informațiilor eronate. Potrivit unui studiu recent, peste jumătate dintre postările dedicate subiectelor precum ADHD și autism sunt insuficient documentate sau chiar false, evidențiind o criză de credibilitate în mediul online.
De ce rețelele sociale devin surse de dezinformare în domeniul sănătății mintale?
În era digitală, platformele precum TikTok, Instagram sau Facebook au devenit principalele canale de informare pentru milioane de utilizatori, în special tineri. Însă, această democratizare a accesului la informație vine cu riscul răspândirii unor idei false, fără o verificare adecvată. Studiul arată că în cazul subsctelor precum ADHD și autism, conținutul distribuit frecvent include mituri, stereotipuri și interpretări greșite ale științei.
„Este alarmant să observi cât de multe informații eronate circulă, iar impactul acestor dezinformări poate fi devastator pentru cei care se confruntă cu aceste tulburări și pentru familiile lor,” explică psihologul Andreea Petrescu. În condițiile în care anumite mituri se răspândesc rapid și capătă credibilitate printre utilizatori, riscul ca anumite opinii neîntemeiate să influențeze decizii medicale devine tot mai mare.
TikTok, cel mai problematic spațiu pentru informație despre sănătatea mintală
Potrivit datelor, TikTok se distinge prin cele mai ridicate niveluri de dezinformare pe această temă. Video-urile care pretind să ofere „soluții rapide” pentru tulburările precum ADHD și autism sunt frecvent lipsite de fundament științific și pot induce în eroare. Mulți creatori de conținut promovează tratamente alternative, adesea nesigure, sau îi înfățișează pe pacienți și pe familiile lor într-un mod simplist și stereotypic, acuzați de cercetători de perpetuarea unor prejudecți.
„Din păcate, tot mai mulți tineri nu mai pot face diferența între informația verificată și cea fabricată,” avertizează expertul în sănătate publică, Dr. Mihai Ionescu. „Acest fenomen poate avea consecințe grave, atât din punct de vedere emoțional, cât și medical. Nici un tratament sau strategie nu poate înlocui consultația specializată.”
Impactul negativ al dezinformării asupra pacienților și societății
Dezinformarea nu doar că distorsionează percepția asupra tulburărilor de sănătate mintală, dar poate și întări stigmatizarea persoanelor diagnosticate. Mii de utilizatori pot adopta, în mod involuntar, păreri eronate sau tratamente disproporționate, ceea ce compromite procesul de vindecare și reabilitare. La nivel societal, acest flux de informații false contribuie la neînțelegeri și prejudecăți, perpetuând mituri și încurajând căutarea de soluții simpliste și adesea periculoase.
„Este nevoie de o responsabilitate sporită din partea creatorilor de conținut și a autorităților de reglementare, pentru ca utilizatorii să poată avea acces la informații corecte și bazate pe știință,” adaugă clinicianul Gabriela Popescu.
În prezent, specialiștii încearcă să contracareze această avalanșă de dezinformare prin campanii de educație digitală, dar contextul evoluează rapid, iar provocarea rămâne de a echipa publicul cu instrumentele necesare pentru a identifica conținutul veridic în mediul online.
Odată cu creșterea conștientizării și mobilizarea autorităților, se speră ca, în anii ce vin, social media să devină un teren mai sigur pentru informație despre sănătatea mentală, evitând capcanele false și promovând în loc conținutul științific, verificat și responsabil.
Sursa: Digi24
