Traian Băsescu critică decizia lui Trump de a nu informa NATO înainte de atacul asupra Iranului
Fostul președinte Traian Băsescu a intervenit luni la Digi24 pentru a critica decizia intempestivă a președintelui american Donald Trump de a lansa atacuri asupra Iranului fără a consulta aliații din NATO, în special marile puteri europene. În contextul confruntării violente dintre Israel și Iran din ultima săptămână, Băsescu subliniază că această abordare unilaterală riscă să fragilizeze încercările de a gestiona o situație deja extrem de complicată în Orientul Mijlociu.
O greșeală strategică prin lipsa coordonării internaționale
„Cred că președintele Trump, din orgoliu, a făcut o mare greșeală. Nu a informat aliații din NATO, în mod deosebit pe cei trei mari, Franța, Marea Britanie și Germania. Nu i-a informat și nici nu le-a cerut să se implice în neutralizarea Iranului”, a spus Băsescu, argumentând că deciziile de această amploare trebuie să fie consistente și să se bazeze pe o consultare și un acord între parteneri.
Ex-președintele României a explicat că, deși Statele Unite au demarat o campanie de lovituri în Iran, acestea s-au concentrat în mare parte pe ținte militare strategice, cum ar fi instalațiile nucleare, depozitele de armament și rampele de lansare, într-o încercare de a neutraliza comunicabil armele iraniene, pentru a preveni eventuale atacuri asupra statelor occidentale.
„Și a continuat: „Ei au avut însă ieri inițiativa de a spune că sunt gata să se implice defensiv. Păi, defensiv înseamnă să faci exact ce fac Israelul și Statele Unite acum. Cele două fac acest lucru. Lovesc instalațiile nucleare, rampele de lansare și depozitele de armament ale Iranului pe teritoriul iranian. Aceasta este acțiune defensivă. Ei practic neutralizează armele cu care țările pot fi lovite.”
Din punctul său de vedere, implicarea celor trei mari europeni – Franța, Marea Britanie și Germania – ar putea aduce un plus de forță și coordonare eforturilor internaționale, cu condiția ca liderii politici să fie de acord cu un asemenea plan. Rămâne însă de văzut dacă, de data aceasta, interesul personal al liderilor politici precum Netanyahu și Trump va favoriza o colaborare constructivă în acest context de tensiune extremă.
România, aliat NATO, dar cu poziții incerte în criza actuală
Băsescu a reiterat faptul că România, fiind membru NATO, se află în poziția de aliat tradițional al Statelor Unite, însă acesta avertizează că o decizie unilaterală ca cea a lui Trump nu aduce beneficii reale. „În momentul în care Statele Unite au luat decizia să aibă o acțiune de asemenea dimensiuni, cei trei – Franța, Marea Britanie și Germania – s-au oferit să fie parteneri. Vom vedea dacă vor fi acceptați sau dacă va fi nevoie de ei. În orice caz, după părerea mea, orice plus ajută la atingerea obiectivului.”
Discuția privind implicarea europeană în conflictul din Iran devine, astfel, din ce în ce mai relevantă, mai ales în contextul în care Iranul a răspuns la atacurile israeliano-americane cu un val de tiruri cu rachete asupra capitalului Teheran și a altor zone sensibile. Băsescu a amintit și de atacurile intense din ultimul război, din iunie 2025, care au durat 12 zile și au amorțit temporar escaladarea tensionată a conflictului.
Situația politică din Iran și perspectivele următoarelor zile
Pe fondul deteriorării rapide a situației, confirmată duminică de presa de stat iraniană, liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei a fost anunțat că a fost asasinat zilele trecute, după unul dintre cele mai grave atacuri cu rachete coordonate de Israel și SUA asupra reședinței prezidențiale din Teheran. Deocamdată, oficialii iranieni nu au făcut declarații detaliate în legătură cu acest eveniment, dar crește riscul de escaladare a conflictului la scară globală.
Este evident că deciziile luate în ultimele zile au amplificat tensiunile în regiune și riscă să împingă curentul conflictului într-o fază inedit de periculoasă. În timp ce forțele internaționale caută soluții diplomatice, spectrul unui război larg devine din ce în ce mai realist, iar blocajul în cadrul NATO și lipsa unei coordonări clare între marile puteri europene riscă să complice și mai mult evoluția situației.
Sursa: Libertatea
