Un fost bancher de la Citi avertizează asupra riscurilor pe termen lung ale inteligenței artificiale și ale roboticii pentru capitalism și societate
Jay Collins, fost președinte al sectorului public la Citigroup, atrage atenția asupra transformărilor aduse de avansurile în domeniul inteligenței artificiale (AI) și roboticii, afirmând că acestea reprezintă o amenințare la adresa viitorului sistemului capitalist. Într-un interviu acordat publicației Business Insider, oficialul cu o experiență de peste 30 de ani în consultanță guvernamentală a subliniat necesitatea unei reconfigurări a modelului economic pentru a face față acestor provocări.
Collins consideră că AI și robotică schimbă fundamental modul în care funcționează economia modernă și avertizează că, dacă nu se iau măsuri, capitalul ar putea evolua într-un „regim capitalist de tip autoritar”. Acesta a trasat și o paralelă cu Revoluția Industrială, argumentând că adaptarea este crucială pentru a preveni riscurile unei societăți inechitabile și a unui sistem politic instabil.
Impactul AI asupra locurilor de muncă și inegalității sociale
Fostul bancher explică faptul că primul val de perturbări generate de AI va fi legat de locurile de muncă cognitive, afectând în special salariții de birou cu diplome universitare. Zone precum software-ul, finanțele, media, consultanța, contabilitatea și dreptul sunt deja în vizor. Pe măsură ce tehnologia se dezvoltă, multe dintre aceste joburi riscă să fie înlocuite de agenți AI specializați, cu minim de input uman.
Collins avertizează că această automatizare va accentua și mai mult inegalitatea socială, mai ales între clasa de mijloc și cei din vârful ierarhiei financiare. El descrie ceea ce în literatură se numește economia de tip K, în care jumătate din populație trăiește la bază, în timp ce doar 10% dețin active și beneficiează de creștere economică. În opinia sa, pe măsură ce AI avansează, cei din categoria de top vor beneficia și mai mult, în timp ce clasa de mijloc va fi tot mai marginalizată.
Fazele de dezvoltare ale AI și provocările viitoare
Collins identifică patru faze ale evoluției AI, primul fiind cel al inteligenței artificiale generative, precum ChatGPT sau Gemini, capabile să creeze conținut. A doua fază se află deja în plină derulare, fiind reprezentată de agenții AI agentici, care pot automatiza procese complexe în companii, precum recrutarea sau contabilitatea. În continuare, tehnologia va avansa către AI „fizică”, în care modelele vor fi integrate în roboți performanți.
Ultima etapă, cea a AI generale sau superinteligență, rămâne o viziune ipotetică, dar amenințătoare. Informațiile indicate de Collins sugerează că această fază ar putea deveni relevantă în deceniul următor, în special dacă nu vor fi gestionate corespunzător conflictele geostrategice, în special între Statele Unite și China, legate de dezvoltarea acestor sisteme.
El estimează că următorul val de perturbare majoră a locurilor de muncă va avea loc până în 2028 sau 2029, odată cu integrarea pe scară largă a tehnologiilor AI în industriile de producție. Experți din domeniu consideră că această tranziție se va face mai greu decât în trecut, din cauza blocajelor provocate de tensiunile geopolitice, mai ales în contextul crizei din China și a curselor înarmare tehnologice.
Posibile soluții pentru a evita un dezastru economic
Un punct central al discuției îl reprezintă, potrivit lui Collins, necesitatea unor măsuri care să atenueze efectele negative ale automatizării excesive. Una dintre propuneri este introducerea unui dividend de productivitate, o formă de redistribuire a beneficiilor generate de AI, care să asigure venituri minime pentru populație.
De asemenea, el recomandă experimentarea cu diverse mecanisme fiscale, precum impozitarea roboților și a activelor, contribuind astfel la fundamentele unui sistem de redistribuire. O altă variantă vizează crearea unui fond suveran sau o reconfigurare a sistemului de protecție socială, incluzând participarea în capital sau alte măsuri de redistribuire a averii.
Collins avertizează că dacă aceste măsuri nu vor fi implementate în timp util, sistemul capitalist și, implicit, democrația ar putea fi în pericol. El subliniază totodată rolul politicilor de ajustare fiscală ca răspunsuri potențiale la provocările generate de avansul necontrolat al tehnologiei AI. În acest sens, se ia în considerare inclusiv reglementarea activelor și participarea obligatorie a corporațiilor la fonduri de redistribuire.
Datele concrete indică faptul că în 2024, tehnologia va intra oficial în a doua sa fază de dezvoltare, cea a agenților AI autonomi, făcând necesară o regândire atentă a cadrului legislativ și economic pentru a evita eventualele crize majore.
