Începând cu introducerea unei noi componente în sistemul de pensii, Pilonul IV, România își extinde oferta de opțiuni pentru acumularea de fonduri de pensii. Acest nou strat va fi inițiat de angajator și nu va înlocui celelalte piloni, ci va funcționa ca o schemă suplimentară, cu beneficii pentru angajați și companii deopotrivă.
Pilonul IV se înscrie ca un mecanism de pensii ocupaționale, fiind administrat de un administrator autorizat, și are ca scop consolidarea relației între angajator și angajat. Sistemul nu va impune contribuții obligatorii, dar le oferă companiilor posibilitatea de a crea scheme de pensii dedicate, pentru a spori retenția personalului și a crește atractivitatea pe piața muncii. La fel ca în cazul celorlalte piloni, inițiativa pornește de la angajator, care hotărăște dacă implementarea unei astfel de scheme este benefică pentru companie și cum va fi structurat acest mecanism.
De altfel, Pilonul IV are o particularitate interesantă: clauza de vesting. Aceasta stabilește că, pentru ca banii investiți de angajator să devină definitiv ai angajatului, trebuie îndeplinite anumite condiții de perioadă de timp, de obicei de maximum trei ani. Dacă angajatul părăsește compania înainte de această perioadă, contribuțiile plătite de firma pot fi returnate angajatorului, în conformitate cu prevederile schemei. Această prevedere face ca mecanismul să devină mult mai mult decât o simplă facilitate de economisire, fiind folosit și ca instrument de retenție.
Funcționarea pilonului presupune, așadar, ca firma să decidă dacă și cum introduce o schemă de pensii ocupaționale, stabilind regulile pentru participare și contribuții. Banii sunt administrați de o companie specializată și autorizată, iar cuantumul contribuțiilor poate varia în funcție de politica firmei. Mai mult, angajații pot contribuir voluntar, sporind astfel fondul de resurse pentru pensii. În cazul în care salariatul devine invalid sau decedează, sumele acumulate pot fi accesate anterior vârstei de pensionare sau pot fi moștenite de familie.
Pentru angajați, beneficiul principal este posibilitatea de a acumula resurse suplimentare, fără ca acestea să fie suportate exclusiv de propriul salariu. Contribuțiile din partea angajatorului, dacă sunt constante, transformă această schemă într-un beneficiu real pe termen lung și o protecție financiară în plus față de pensia publică. Într-un context în care tot mai mulți români sunt conștienți de insuficiența pensiilor publice, orice formă de economisire suplimentară devine relevantă.
Companiile, la rândul lor, pot vedea în Pilonul IV un instrument strategic de retenție. O schemă de pensii ocupaționale face firma mai atractivă pentru candidați și contribuie la fidelizarea angajaților existenți. Componenta fiscală poate constitui un avantaj pentru angajatori, dacă legislația în vigoare permite astfel de deduceri sau facilități fiscale, ceea ce poate reduce costurile totale ale angajării.
Implementarea sistemului însă nu va fi instantanee. România se confruntă cu provocări legate de venituri scăzute și cultura de economisire peste termen lung, ceea ce poate încetini adoptarea noii scheme. Mulți salariați se confruntă cu dificultăți în acoperirea cheltuielilor curente și preferă economisirea tradițională, chiar în numerar sau în conturi bancare. Pe lângă aspectul economic, înrădăcinarea în mentalitatea colectivă și educația financiară rămân obstacole semnificative în succesul evoluției Pilonului IV.
Din punct de vedere legislativ, de la începutul anului 2023, proiectul a fost aprobat, iar administratorii de fonduri și companiile interesate încep să pregătească schemele de implementare. De asemenea, Autoritatea de Supraveghere Financiară monitorizează procesul de autorizare a celor ce vor avea dreptul să administreze aceste fonduri. Între timp, specialiștii atrag atenția că Pilonul IV poate fi un instrument util, însă nu va putea soluționa pe termen scurt problemele structurale ale sistemului de pensii românesc.
