Volumul vânzărilor cu amănuntul în România a continuat să scadă în februarie 2026, marcând o a doua corecție anuală după majorarea TVA-ului din august anul precedent. Tendința descendentă ridică semne de întrebare asupra puterii de cumpărare a românilor, într-un context economic fragil. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o scădere constantă.
Scăderi accentuate în sectoarele non-alimentare și carburanți
Volumul vânzărilor cu amănuntul a înregistrat o scădere de 6,8% în februarie comparativ cu aceeași lună a anului trecut. În perioada ianuarie-februarie, declinul cumulat a fost de 7,6%. Dacă vânzările de produse alimentare au scăzut moderat cu 0,5% în februarie și cu 2,3% în primele două luni, declinul anual a fost mult mai pronunțat în cazul bunurilor non-alimentare. Sectorul non-alimentar a înregistrat o scădere de 10,1% în februarie și de 10,3% în ianuarie-februarie. Vânzările de carburanți auto au scăzut cu aproximativ 10% în fiecare dintre primele două luni ale anului.
Datele ajustate sezonier evidențiază o ușoară îmbunătățire de 0,2% în februarie, după o scădere de 3,2% în ianuarie. Cu toate acestea, trendul general rămâne descendent. Indicele ajustat sezonier a scăzut cu 2,7% în ianuarie-februarie, comparativ cu media din trimestrul IV al anului trecut.
Perspective economice sumbre pentru consum
Declinul înregistrat în primele două luni ale anului a fost accentuat de scăderile înregistrate în sectorul vânzărilor de bunuri non-alimentare. Acesta a compensat o ușoară creștere a vânzărilor de produse alimentare. Economiștii Erste Group anticipează o ușoară creștere de 0,5% a vânzărilor cu amănuntul în România în 2026, comparativ cu 0,2% în 2025.
Consumul privat riscă să rămână scăzut, deoarece creșterea salariilor reale este preconizată să rămână negativă în prima jumătate a lui 2026. Creșterea prețurilor la petrol, rezultată din conflictul din Iran, ar putea afecta negativ cheltuielile populației. Analistii grupului financiar austriac anticipează o îmbunătățire în a doua jumătate a anului, datorită temperării inflației. Acest lucru ar putea genera o anumită creștere a vânzărilor cu amănuntul.
Prim-ministrul Ilie Bolojan, confruntat cu aceste date, are responsabilitatea de a găsi soluții pentru stimularea economiei. Problemele interne și tensiunile geopolitice, precum războiul din Ucraina, complică eforturile de redresare. Nicușor Dan, președintele României, probabil va trebui să gestioneze efectele acestor evoluții asupra populației. Marcel Ciolacu și George Simion, președinții partidelor PSD și AUR, cu siguranță vor aborda aceste probleme din perspectiva partidelor pe care le conduc, în timp ce Călin Georgescu și alți actori politici pot profita de aceste dezechilibre. În același timp, Mircea Geoană și alți oficiali europeni urmăresc cu atenție situația economică a țării.
