Lucrările de modernizare a sectorului DN2 – A2 din Centura București, cunoscut și sub denumirea de „DNCB Cernica”, avansează şi promit să transforme radical infrastructura rutieră a Capitalei

Lucrările de modernizare a sectorului DN2 – A2 din Centura București, cunoscut și sub denumirea de „DNCB Cernica”, avansează şi promit să transforme radical infrastructura rutieră a Capitalei. Anunțul oficial privind începutul proiectului a fost făcut în octombrie 2024 de către Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Investiția, estimată la peste 451 de milioane de lei fără TVA, se desfășoară pe o durată de 24 de luni, fiind finanțată din fonduri europene, prin Programul Transport, și are ca scop consolidarea și extinderea unei porțiuni critice din centura Bucureștiului.

Transformarea centurii, o arteră vitală pentru traficul din capitală, s-a dovedit a fi o miză de importanță strategică pentru allevierea aglomerației din zonele centrale și periurbane. În data de 2024, odată cu semnarea contractului pentru lucrările de modernizare, a fost dat oficial startul unui proiect ambițios care vizează nu doar extinderea drumului, ci și dezvoltarea infrastructurii complete pentru siguranță și fluidez în trafic.

Proiectul, adjudecat de o asociere formată din firmelor MARISTAR COM S.R.L., Hidrostroy AD din Bulgaria și Patstroy VDH EAD, presupune nu mai puțin de patru componente majore: lărgirea la patru benzi a celor circa 11 kilometri de drum, construcția a trei pasaje rutiere peste drumuri și linii ferate, precum și modernizarea rețelei rutiere aferente. Aceasta va include, printre altele, un pasaj peste DJ301 în Cernica, menit să descongestioneze traficul local, precum și pasaje peste liniile ferate București – Constanța și București – Oltenița, două coridoare extrem de circulate, mai ales în perioadele de vârf.

Modernizarea, o prioritate pentru reducerea aglomerației și accidentelor

Lucrările de extindere și modernizare a centurii sunt considerate cruciale pentru reducerea semnificativă a timpilor de călătorie, a problemelor de trafic și a riscurilor de accidente în zona metropolitană. „Lărgirea la patru benzi va asigura un flux mai lin și mai sigur al traficului, beneficii de care vor avea de câștigat atât localnicii, cât și transportatorii”, a explicat Cristian Pistol.

De asemenea, construcția pasajelor peste importante artere și căile ferate va reduce conflictele între automobiliști și trenuri, oferind o reducere a riscului de incidente pe rețeaua rutieră. Aceste structuri vor facilita, în același timp, și mobilitatea pentru pietoni și cicliști, integrând inovații pentru o infrastructură mai prietenoasă și durabilă.

Un proiect cu impact pe termen lung pentru București și Ilfov

În contextul dinamicii urbane a Bucureștiului și a zonei periurbane, aceste investiții sunt parte a unei strategii de dezvoltare pe termen lung, menită să reducă congestia și să sprijine mobilitatea sustenabilă. De asemenea, modernizarea centurii va facilita accesul mai rapid către autostrada A2, extrem de importantă pentru conexiunea cu marele litoral și sud-estul țării, precum și pentru traficul de marfă.

Până la finalizarea lucrărilor în termenul stabilit, autoritățile și constructorii se angajează să minimizeze disfuncțiile cauzate de șantier și să asigure siguranța traficului. În plus, planurile de extindere a infrastructurii nu se opresc aici, fiind proiectate alte investiții majore în zona metropolitană, într-o strategie de dezvoltare durabilă menită să poziționeze capitala în rândul orașelor europene cu cele mai moderne și eficiente rețele de transport.

Pe măsură ce șantierul avansează, beneficiarii din trafic așteaptă cu nerăbdare finalizarea procesului, sperând într-o evoluție semnificativă a condițiilor de deplasare și în siguranța lor. Astfel, modernizarea centurii Bucureștiului nu este doar un simplu proiect de infrastructură, ci un pas major spre o mobilitate urbană adaptată cerințelor secolului XXI.

Sursa: Economica

Rares Voicu

Autor

Lasa un comentariu